vineri, 20 noiembrie 2015

CRONICĂ DE CENACLU: Scrisul ca fotografie suprarealistă

CRONICĂ DE CENACLU/ Scrisul ca fotografie suprarealistă
Vinerea trecută, Luminiţa Potârniche ne-a citit o serie de poeme ce ne-au amintit de Marin Sorescu prin epicitatea şi prin forma lor, apreciază Ion Avram. Acesta observă ironia subtilă din spatele tragicului şi crede că poeta este un fin observator/simţitor al lumii înconjurătoare. Carmen Neacşu se arată încântată de texte, spunând că sunt profunde şi că propun imagini dintr-una într-alta. A. G. Secară nu contestă maturitatea artistică a poetei, rafinamentul şi forţa cu care introduce lectorul în atmosfera poemelor, dar spune  că ar trebui să fie mai atentă la termenii pe care îi alătură, pentru că unele neologisme au o rezonanţă deranjantă; topica ar trebui modificată, deoarece curgerea pe verticală poate deveni obositoare. Octavian Miclescu este de părere că scriitoarea se foloseşte de un suprarealism oniric. Atmosfera apăsătoare conturează rememorarea unui timp pierdut. Deşi descrierile sunt seci, umorul fin, dar trist, din spatele lor, aduce poemele într-o lumină inedită. Sorina Naltabar crede că poeta are o constantă pozitivă, caracterizată de melancolia poemelor, aşadar de stare, însă şi una negativă, şi anume aceea că este posibil ca atenţia cititorului să se îndepărteze de textul în sine. Stela Iorga e de părere că, exceptând anumite poeme, celelalte sunt prolixe, lungi şi obositoare. Aceasta a remarcat abundenţa verbelor de emoţiune, aproximativ 25 într-un singur poem, care ucid lirismul. Ele nu slujesc metaforelor şi nici ideii finale din texte. În opinia lui Victor Cilincă, atmosfera poemelor vine chiar din tripticul "Grădina desfătărilor umane" de Hieronymus Bosch. El observă jocul şi persiflarea din texte, consideră că rima este naturală şi crede că Luminiţa Potârniche se manifestă în scris ca un aparat de fotografiat. Acesta adaugă şi faptul că poeta se foloseşte de paradoxuri cultivate, că există o anumită temporalitate, prin care este croşetată povestea unui obiect.
Astăzi, începând cu orele 18,00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", citeşte Lorena Sorina Naltabar.
A consemnat Sabina Daniela Penciu

vineri, 13 noiembrie 2015

CRONICĂ DE CENACLU: De-a bâjbâitelea în universul creştin

CRONICĂ DE CENACLU/ De-a bâjbâitelea în universul creştin
Ilie Răpcianu, elev în clasa a VIII-a la Şcoala Generală Nr. 19 “Ludovic Cosma” din Galaţi, a debutat, în cadrul cenaclului, cu cinci poezii care par a fi scrise de un om în etate, având în vedere temele abordate, nespecifice vârstei fragede a autorului, dar şi stilul, care vine cu ecouri din epoca elisabetană, a remarcat Victor Cilincă. Acesta a apreciat faptul că autorul nu s-a limitat la versificaţia clasică şi că a folosit cuvinte armonioase, care, din păcate, au început să dispară. El a mai observat şi o asemănare a textelor cu poezia bisericească, dar şi faptul că tânărul are un instinct fabulous şi că reuşeşte să creeze atmosfera de epopee. Ion Avram a fost de părere că Ilie Răpcianu doreşte a fi poet, textele sale având un retorism caracteristic poeziei romantice. Acesta a văzut în tânărul scriitor o fire sensibilă şi crede că acesta are un filon de proză care îl reprezintă, luând în considerare numeroasele prozaisme prezente în texte. Anca Şerban-Gaiu a constatat că autorul este cerebral, versurile sale având o tentă socială. Ea a spus că acestuia nu îi lipseşte talentul, că are mână, dar că încă nu stăpâneşte condeiul, ceea ce este normal pentru vârsta sa. În opinia Stelei Iorga, Ilie Răpceanu este artificios, asta pentru că universul pe care ni l-a dezvăluit nu este marcat de o amprentă personală, ci propune o lume necunoscută însuşi autorului. Cristina Dobreanu a menţionat şi ideea conform căreia universul propus este unul cu o tematică creştină, că se filosofează pe teme grave, mari şi a identificat, prin intermediul textelor, gândirea articulată a scriitorului. Ea l-a sfătuit pe acesta să rămână la un orizont mai aproape de vârsta lui. Părerea Simonei Toma a fost că tânărul scriitor are de-a face cu o dezorientare: se joacă cu nişte simboluri pe care nu le înţelege.
I s-a recomandat, din partea mai multor cenaclişti, o serie de lecturi individuale, pe care să le folosească drept suport în evoluţia sa scriitoricească.
A consemnat Sabina Daniela Penciu.
Astăzi, începând cu orele 18.00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", citeşte Ion Avram.