Se afișează postările cu eticheta Ovidiu Vrînceanu Victor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ovidiu Vrînceanu Victor. Afișați toate postările

vineri, 5 octombrie 2018

Cronică de cenaclu: Explozie controlată




Prietenii vechi nu se uită niciodată. Vinerea trecută a fost un fel de remember din vremea anilor de liceu, când ne întâlneam săptămânal, după ore, la „Mihai Kogălniceanu”, în cadrul cenaclului literar „Cuvinte”. Au trecut mai bine de două decenii de atunci și, iată, încă ne ținem de literatură. Autorul poemelor de vineri, Ovidiu Vrânceanu Victor, nu lipsea de la ședințele cenaclului în liceu. Scria bine, cu talent și era considerat printre cei mai buni dintre noi. Nu a continuat să frecventeze cenaclurile literare și nu a publicat. Din textele citite vineri, care mai vechi, care mai recente, dovedește că are, în continuare, același talent și că stă pe o bază culturală solidă. I-ar trebui, poate, ceva mai multe lecturi de actualitate și ambiție să-și vadă primul volum publicat. Dacă vrea să facă ceva în literatură, trebuie să întrerupă ciclul samsarei poemelor de sertar. După debut, cu mintea eliberată, ar putea să-și regândească formulele poetice și să vină cu ceva nou. Talent, chemare și simț artistic are, dar arta nu se rezumă doar la atât...
Mi-au plăcut foarte mult. Mă raportez și la perioada în care au fost scrise. Sunt curajoase. Alăturări interesante de cuvinte. Stările umane se oglindesc în natură și invers. Limbajul e curajos. Vrea să exploreze. Are de unde să dea. O voce puternică! (Anca Șerban Gaiu)
L-aș compara cu un vulcan care dă să erupă. Aștept explozia. Poemele sunt foarte bune. E o reușită. (Iulian Mardar)
Nu există poezie în lipsa metaforei la Ovidiu. Simte nevoie de culoare, de subliniere. Poezia e aproape muzică, numai stare. E zgârcit cu repertoriul de instrumente. Își caută elementele aproape. Totul e îmbrăcat într-o ușoară tentă de filosofare. Nu vrea să șocheze. Nu construiește tablouri, nu vrea să transmită idei complexe. Aș căuta să experimentez în locul lui. (Marius Grama)
Mi se pare că sunt mai mulți autori. Sunt mai multe atitudini. Una e foarte rațională, ca un joc intelectual. E și o anumită nesiguranță. Dar pozează, parcă. O privire mai umană asupra sufletului e în poemele mai scurte. Sunt mai emotive. E romantic, un pic siropos. Dar e real, adevărat. (Bogdan Drugan)
Vineri, 5 octombrie, ora 18,00, ne întâlnim la sediul cotidianului „Viața liberă”, unde ne va citi Anca Șerban Gaiu.
Andrei Velea

vineri, 28 septembrie 2018

Cronică de cenaclu: Jurnal de lectură


Critica literară însemnă totul și nimic. A variat între atât de multe forme de-a lungul istoriei literaturii încât e foarte greu de zis ce este, când e sau când nu e. A fost filosofie a artei, judecată a textului literar și a avut la bază o axiologie, o departajare valorică clară între texte. Apoi a devenit mai degrabă o povestire impresionistă despre text, o meta-ficțiune (o ficțiune despre o ficțiune). Uneori mai e și cronică de întâmpinare. Ceea ce a încercat vineri prozatorul Ioan Gh. Tofan, referitor la romanele scriitorilor Apostol Gurău și Gheorghe Bacalbașa, este, mai degrabă, un jurnal de lectură. Poate că părerile colegilor de cenaclu îl vor ajuta să-și contureze mai bine viitoarea cartea. La mulți ani, Ioan Gh. Tofan! Multă sănătate și inspirație!
Cele două cazuri sunt interesant alese. E o prezentare comercială. În a doua are mai multă critică și eleganță. Încarcă inutil cu informații în primul text. Putea povesti mai savuros. Prima e o prezentare eseistică, a doua comercială. (Victor Cilincă)
Primul text merita să fie mai detaliat. Ar fi mers câteva citate. Textul e prea succint, prea sumar. Contează bunăvoința. Al doilea text m-a prins mai mult. Ar trebui revenit asupra structurii. Prezentarea e făcută cu bună-credință, stârnește curiozitatea. Au răzbătut caracterele in prezentare. E proză de întâmpinare. (Stela Iorga)
Inițial am fost derutat. E mai degrabă un laudatio, nu ars critica. Acordați prea mult spațiu povestirii. Atmosfera mi-a plăcut. Aș vrea mai multă opinie personală. Un fragment ar ajuta.(Cezar Amariei)
Mă entuziasmează bucuria cu care scrie. E bucuria cititorului și a prozatorului. N-a avut pretențiile unui critic. "Opiniile unui cititor" se va numi cartea. Sunt greu de comentat. (Marius Grama)
Sunt mare amatoare de recenzii. Îmi place să împărtășesc bucuria cititului. Aceeași bucurie de a împărtăși o regăsesc și în textele de față. Cartea e povestită prea mult. Mi se păreau mai utile dacă atingeau câteva repere din carte. (Anca Șerban Gaiu)
Vineri, 28 septembrie, de la ora 18.00, la sediul "Viața liberă", va citi poezie Ovidiu Vrînceanu Victor. 
Andrei Velea