vineri, 13 noiembrie 2015

CRONICĂ DE CENACLU: De-a bâjbâitelea în universul creştin

CRONICĂ DE CENACLU/ De-a bâjbâitelea în universul creştin
Ilie Răpcianu, elev în clasa a VIII-a la Şcoala Generală Nr. 19 “Ludovic Cosma” din Galaţi, a debutat, în cadrul cenaclului, cu cinci poezii care par a fi scrise de un om în etate, având în vedere temele abordate, nespecifice vârstei fragede a autorului, dar şi stilul, care vine cu ecouri din epoca elisabetană, a remarcat Victor Cilincă. Acesta a apreciat faptul că autorul nu s-a limitat la versificaţia clasică şi că a folosit cuvinte armonioase, care, din păcate, au început să dispară. El a mai observat şi o asemănare a textelor cu poezia bisericească, dar şi faptul că tânărul are un instinct fabulous şi că reuşeşte să creeze atmosfera de epopee. Ion Avram a fost de părere că Ilie Răpcianu doreşte a fi poet, textele sale având un retorism caracteristic poeziei romantice. Acesta a văzut în tânărul scriitor o fire sensibilă şi crede că acesta are un filon de proză care îl reprezintă, luând în considerare numeroasele prozaisme prezente în texte. Anca Şerban-Gaiu a constatat că autorul este cerebral, versurile sale având o tentă socială. Ea a spus că acestuia nu îi lipseşte talentul, că are mână, dar că încă nu stăpâneşte condeiul, ceea ce este normal pentru vârsta sa. În opinia Stelei Iorga, Ilie Răpceanu este artificios, asta pentru că universul pe care ni l-a dezvăluit nu este marcat de o amprentă personală, ci propune o lume necunoscută însuşi autorului. Cristina Dobreanu a menţionat şi ideea conform căreia universul propus este unul cu o tematică creştină, că se filosofează pe teme grave, mari şi a identificat, prin intermediul textelor, gândirea articulată a scriitorului. Ea l-a sfătuit pe acesta să rămână la un orizont mai aproape de vârsta lui. Părerea Simonei Toma a fost că tânărul scriitor are de-a face cu o dezorientare: se joacă cu nişte simboluri pe care nu le înţelege.
I s-a recomandat, din partea mai multor cenaclişti, o serie de lecturi individuale, pe care să le folosească drept suport în evoluţia sa scriitoricească.
A consemnat Sabina Daniela Penciu.
Astăzi, începând cu orele 18.00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", citeşte Ion Avram.

vineri, 14 august 2015

CRONICĂ DE CENACLU: Texte de citit când sari cu paraşuta



Ion Creangă (Stan Păţitu’), Marin Sorescu (La lilieci), Valentin Silvestru (scenarii radiofonice), Boccaccio (Il Decamerone), Păcală (eroul snoavelor populare româneşti) - iată câteva nume de scriitori şi titluri de opere la care s-a făcut trimitere după ce Tudor Neacşu ne-a prezentat grupajul său de texte ultrascurte. Comentarii:
„Schiţele prezentate de Tudor Neacşu sunt scrise fără fasoane, cu eleganţă şi cu detaşare; au final surprinzător şi sunt atemporale; dacă ar mai umbla la dialoguri pe cuvinte specifice, poate ar fi mai bine; prin modul de prezentare al poveştilor duce cu gândul la Boccaccio.” (Victor Cilincă)
„Schiţe reuşite, satirico-umoristice; aminteşte de La lilieci de Marin Sorescu.” (Ioan Gh. Tofan)
„Au nuanţă de banc; îi trebuie mai multă culoare; să mai umble la dialoguri; să creeze mai multă atmosferă; seamănă cu Valentin Silvestru.” (Simona Toma)
„Poanta fiecărei schiţe mi se pare măruntă.” (Paul Budescu)
„Propuneri de proză scurtă, foarte bine scrise, cu echilibru în compoziţie, cu un pic de poantă, dar fără finalitate intrinsecă; lipsesc detaliile care să dea identitate personajelor; au o doză de neautenticitate; nu transmite finalitatea, în ciuda îndemânării în a coase cuvintele; umor ascuţit, inteligenţă, dialogul merge bine, dar sunt prea schematice.” (Stela Iorga)
„Pare un mic fragment dintr-un tablou bine pictat din care nu se vede întregul.” (Paul Berenştain)
„Scârţâie la nivelul credibilitate, în special prin lipsa de detalii; are farmec şi încărcătură comică.” (a.g. secară)
„Titlurile sunt bine alese; în rest - ce s-a spus mi se pare corect.” (Ioana Andrada Tudorie)
„Texte pline de umor; reuşeşte să creeze atmosferă şi suspans; personajelor le lipseşte tridimensionalitatea şi acţiunile nu au miză.” (Diana Balmuş)
„Lipsa unor repere timp-spaţiu o văd ca pe o bilă albă; este o lume pe care Tudor Neacşu ne-o propune; deşi nu are multe detalii, are o putere de sugestie compensatorie.” (Octavian Miclescu)

Astăzi, 14 august, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa liberă, citeşte Ioan Gh. Tofan. 
Ion Avram