vineri, 27 aprilie 2018

Cronică de cenaclu: Scânteietoare


De ceva vreme, colega noastră de cenaclu, Anca Șerban Gaiu, își încearcă pana (pixul sau tastatura) în teatru. Și îi iese! E foarte bine că citește mari nume ale teatrului contemporan în paralel cu primele ei încercări dramaturgice. Ceea ce ne-a prezentat vineri s-ar putea numi un „poem dramatic”. A surprins prin umor, printr-o anumită filosofie bine găsită, fără să exagereze și, înainte de toate, prin tematica pe care și-a propus-o. Anca nu renunță la poezie nici în teatru, ceea ce dă farmec replicilor. Așteptăm cu interes continuarea și prima reprezentație.
Oralitate specifică teatrului și un crescendo susținut. Crește bine și personajele se definitivează. Spumos pe alocuri. (Marius Chiru)
Este un „bau-bau” în teatru. Mai că-mi vine să mă las. E un poem dramatic absurd. Are umor și gingășie. Are filosofie de bună calitate. Are strălucire. Motanul pare din Bulgakov. E absolut scânteietoare ca scriitură. (Victor Cilincă)
Miza, deocamdată, nu am văzut-o, dar mi-e plăcut stilul vioi. Teme majore într-un registru minor. Un pariu reușit. Trebuie o poveste închegată. Eu nu aș vedea o miză minoră. Punctează bine cu umorul. (Stela Iorga)
M-a uimit. O împletitură foarte frumoasă. În spatele umorului e o dramă. Ești pe un drum foarte bun. (Carmen Neacșu)
Vreau să îmi iau bilet la această piesă. Un început puțin ezitant. Am reținut multe imagini și replici. Forte viu dialogul. (Iulian Mardar)
Bine ancorat în realitate. Epicul rezidă din succesiunea uluitoare a replicilor. Un dialog vioi și bine condimentat cu inserții poetice. (Ion Avram)
O atmosferă nonconformistă. Textul are fluență. Are capacitatea de a-l multiplica spre infinit. Nu am văzut intriga. Nu am văzut o individualizare a personajelor. Pare un monolog împărțit. Personajele nu au identitate. Nu am simțit o dinamică a piesei. (Cezar Amariei)
Mi-a plăcut mult cum a început piesa. Apoi am început să fiu confuz. Nu am reușit să identific povestea. Are foarte mult umor. (Ioan Gh. Tofan)
Ar trebui să fie maxim trei îngeri, numerotați. Nu trebuie nume cunoscute. (Paul Budeanu)
Vineri, 27 aprilie, orele 18, sediul „Viața liberă”, colega noastră Cristina Dobreanu ne va citi o cronică de carte. 
Andrei Velea

vineri, 20 aprilie 2018

Cronică de cenaclu: Frumusețea imperfecțiunii


Atunci când o lectură provoacă, se lasă cu discuții lungi la cenaclu. Poemele prezentate de Stela Iorga au părut ca desprinse dintr-un film noir, amintind, cu tonalitatea lor sumbră și cu zgârcenia vocabularului, de celebrul Bacovia. Unii colegi au apreciat realizarea estetică, alții ar fi vrut o poveste mai clară și mai puține cuvinte atât de încărcate de semnificații. Dar nu e sensul unui cenaclu să îi spună unui autor cum să procedeze. S-a discutat aprins și s-a filosofat mult despre legătura dintre lumea fizică și poezie, despre libertatea artistului și despre frumusețea imperfecțiunii.
Versurile Stelei Iorga m-au bucurat mult. A făcut un alt salt, e o altă etapă. Este plină de semnificații. Este sumbră până la a fi apocaliptică. Sunt texte care o recomandă. O recunoști că e Stela Iorga. (Ion Avram)
Am felicitat-o deja. Ne bucură estetic textele, dar ni se face un pic pielea de găină. Arată partea sumbră a lumii. Păianjenul poate fi un clown care o inspiră. (Adi Secară)
În spatele păianjenului e singurătatea crucii. E un gol imens, e un pustiu. Multe idei pe care aș fi vrut să le scriu și eu. Un regal de poezie. (Iulian Mardar)
Ceea ce m-a mișcat e ideea care stă la baza tuturor poemelor: la Dumnezeu, Ființa Supremă, poate să ajungă chiar și cea mai neînsemnată ființă, un păianjen cu cruce. Ideea textelor e înălțătoare. (Anca Șerban Gaiu)
Cred că e un autoportret foarte frumos. "O arătare frumoasă/ dar plină de scârbă". E o lehamite cu care mă identific total. Textele nu trezesc o dragoste la prima vedere. Dar la a doua sigur! (Daniel Lungu)
O poezie foarte profundă. M-a atins în multe pasaje. (Carmen Neacșu)
Ceea ce face Stela aici este o încifrare a mesajului și aparține "fișei postului" unui artist. (Octavian Miclescu)
Puternic, impresionant, tragic. Mi-a plăcut foarte mult grupajul. (Marius Grama)
Simbolurile sunt prea programatice. Atunci când uitați motivele, versurile sunt mai libere, mai poetice și mai moderne. E o manieră cam îngroșată și greoaie. Cuvinte prea pline de semnificații. (Cristina Dobreanu)
Astăzi, va fi o zi plină pentru cenaclul nostru. La orele 14,00, vom fi găzduiți de Colegiul Național "Vasile Alecsandri", unde "Caravana literară Noduri și Semne" va face un nou popas. Seara, la ora 18,00, ne vom întâlni în sediul "Viața liberă", unde Anca Șerban Gaiu ne va delecta cu teatru.
Andrei Velea