Pe drumuri literare

Tecucene... Fiind prezenţi mai peste tot unde se ascută versuri, mai mulţi membri ai Cenaclului literar „Noduri şi Semne” au petrecut un sfârşit de săptămână literar bogat, în deplasare, la Tecuci şi Brăila.

Mai întâi, joi, 20 aprilie, a însemnat lansarea volumului de versuri al poetului Gabriel Gherbăluţă – „Bestiarum Vocabulum”, Editura Tracus Arte Bucureşti. Profesor de Română la liceu, regizor pentru elevi, redactor radio, colegul nostru de cenaclu a fost primul pe afişul unui eveniment dublu, organizat de Casa de Cultură Tecuci şi cenaclul „Calistrat Hogaş”, din aceeaşi localitate, tecuceanul autor al cărţii „Pe drumuri de munte” fiind tot atunci omagiat. Cu poezie modernă, în vers alb, dar şi clasică, inclusiv cu sonete, autorul a ţinut să respingă probabilele trimiteri la poezia gen Foarţă şi Ujică de la celebrele „Cantafabule” deşi, elev fiind, gălăţeanul a repetat un an de liceu pentru că „a fugit” cu trupa „Phoenix”, pe care a ajutat-o la bagaje. Poetul fiind inspirat de desenele pictoriţei Beatrice Bernath, o româncă trăitoare de patru decenii în Israel, cartea ilustrată de aceasta participând la o expoziţie mondială a mitului universal. Actorul  Gabi Enache i-a recitat versurile în Sala Studio, plină, a Casei de Cultură. Printre cei care au vorbit despre poet şi carte s-a numărat istoricul literar şi criticul Ionel Necula.

Brăila undergound. Vineri seara, într-un local elegant, situat sub pământul istoric al Brăilei, la „The Music Pub”, pe strada Eminescu chiar, câţiva dintre noi am avut şansa să citim din poeziile proprii la spectacolul de lectură publică organizat de Filiala S-E a Uniunii Scriitorilor din România, condusă de poetul Corneliu Antoniu. Alături de apreciaţi scriitori din Galaţi şi Brăila, au putut urca pe podium pentru a citi din suflet şi a fi aplaudaţi  pe măsură poeţii Anca Şerban Gaiu, Simona Toma, Andrei Velea.
Şi a (mai) urmat: ieri, 27 aprilie, poetul Leonard Matei şi-a lansat volumul de versuri „În dialog cu al treilea” -  Editura Grand Godot, alături de alţi autori, în cadrul Salonului literar „Axis Libri” al Bibliotecii „V. A. Urechia”.

Astăzi, de la ora 18,30, va citi prozatorul Paul Budeanu. Flash-ul literar va fi prezentat de subsemnatul.

Victor Cilincă  

Gabriel Gherbăluță și Acad. Ene Dinga, la Tecuci

Lansarea volumul „În dialog cu al treilea”, de Leonard Matei, la Biblioteca „V.A.Urechia”-Galați

 

Corneliu Antoniu și Andrei Velea, la Brăila

La început a fost visul

 

Ion Avram

 Ion Avram este mai ales un creator de atmosferă. Nu are ambiţia de a ataca frontal teme mari şi abisale. Nu întâmplările, nu structura poveştii, nu labirintul ideatic sunt punctele forte ale prozatorului, ci stilul, poetica, modul cum alternează propoziţiile lungi cu cele scurte, fragmentând cursivitatea textului pentru a urma ritmul sacadat al unei sobre interiorizări.

Povestirea Premiul Nobel, dedicată prietenului său Victor Cilincă, mută însă accentul pe mesaj, încât stilistica inconfundabilă a prozatorului pare sa nu mai fie atât de evidentă. Iar mesajul este simplu: puterea continuă a omului de a visa, de a se închipui un cavaler, împărţind dreptatea şi salvând frumuseţea lumii, sau un mare scriitor recâştigând inima iubitei. Între ridicol şi sublim nu este decât un pas. Şi nu se ştie niciodată când visul se poate converti în raţiune de a fi.

  

Poetului Marius Grama nu-i este foarte clar cum se succed planurile, dar povestea i se pare captivantă şi destul de bine scrisă. Ana-Maria Panagatos observă, de asemenea, că ar fi fost necesară o delimitare mai clară a planurilor, şi apreciază autenticitatea personajului Ilie Mureşan. Textul i se pare oarecum straniu lui Victor Cilincă, nu foarte bine controlat, cu mai puţine expresii metaforice decât de obicei, dar emotionant, iar poeta Stela Iorga remarcă puterea lui Ion Avram de a crea atmosferă, de a reda în câteva cuvinte cadrul atemporal al satului.

La rubrica flash, Victor Cilincă ne-a prezentat romanul Teodosie cel Mic, de Răzvan Rădulescu.

Vineri, 20 ianuarie, la sediul cotidianului ‘’Viaţa Liberă’’, Liviu Iulian Cocei ne va citi un eseu filosofic, iar Matei Leonard va prezenta flash-ul literar.

Cristina Dobreanu

Victor Cilincă

CRONICĂ DE CENACLU: Cărţi ale cenacliştilor la Festivalul "Axis Libri"

Victor Cilincă, Ion Zimbru, Mihail Gălăţanu şi a.g.secară au fost printre protagoniştii Festivalului Naţional al Cărţii "Axis Libri", lansându-şi cărţi noi, mai vechi sau chiar în pregătire… Victor Cilincă a venit în faţa eventualilor cititori cu un „Abecedar istoric gălăţean”, un manual total nonconformist de istorie locală, aflat la prima ediţie… tipărită, cealaltă ediţie, princeps, sic, fiind electronică! Un sumar mai mult decât atractiv, care poate fi folosit chiar şi de către agenţiile turistice pentru a face din Galaţi o atracţie. Gândiţi-vă că pe aici, pe la Galaţi, a trecut chiar Dracula, brandul neoficial al României… Desigur, doar în romanul lui Stoker, dar, nu-i aşa, fără literatură şi mit, legendă, unde ar mai fi realitatea? Aşadar, o istorie a Galaţiului spusă ca „o poveste, însă adevărată, istorisită adolescenţilor, ca s-o spună şi ei părinţilor şi bunicilor lor, prea ocupaţi cu alte treburi”… Ion Zimbru a venit cu amintirile sale lirice din „podul Palmei”, cartea întâi, „Linia vieţii” şi cartea a doua, „Linia iubirii”. Un poet despre care Theodor Parapiru scrie în prefaţă: „Pentru Ion Zimbru, Poezia este „modus essendi” (mod de a fi), „modus vivendi” (mod de a trăi), „modus operandi” (mod de a acţiona) (…) În împărăţia Poeziei, Ion Zimbru este acasă.” Mihail Gălăţanu a venit cu „Ultimul Karamazov”, care a fost prezentat în această pagină chiar de către a.g.secară, căruia i-a fost publicată (şi lansată în premieră naţională la ediţia Festivalului "Axis Libri") o nouă carte de poezie, după aproape trei ani, carte apărută la Eikon: „Henric al 8-lea, pardon al infinitălea, deoarece optul a căzut şi muzele decapitate”… În pofida titlului, erotismul generos predomină, deşi nu gratuit, ci, aşa cum observa Elena Parapiru, referindu-se la o altă carte a poetului, „generozitatea lui a.g.s., ca şi a lui Holden” (al lui Salinger, din „The Catcher in the Rye”!) „nu are nevoie de altă raţiune în afara tristeţii de a nu putea fi mai mult, pentru tot. Deşi ei sunt (im)perfecţi precum imaginaţia.” Scris de Noduri & Semne

Logodnicul locotenentului francez

foto: Librăria Humanitas Galați

În precedenta şedinţă de cenaclu ne-a citit Cilincă, Victor Cilincă, fragmente dintr-o piesă de teatru încă în lucru, Logodnicul locotenentului francez, o piesă bufă contemporană şi niţel romantică în două acte, aşa cum şi-o caracterizează autorul.

Apelând la ştiinţa sa de a crea jocuri de cuvinte, subtilităţi şi pasaje memorabile, Victor construieşte un text captivant şi încărcat de semnificaţie (Ion Avram). Însă aceste abilităţi – prin care îşi şlefuieşte personajele până la perfecţionism - îi aduce deseori deservicii (Tudor Neacşu) prin aglomerarea replicilor cu mai multe surse de umor, riscând asfel să piardă esenţialul  (Vlad Matei Ajder).

Anca Şerban Gaiu consideră textul mai savuros decât hipercunoscutul roman al lui Dan Lungu, “Sunt o babă comunistă”.

Asemeni lui Dürrenmatt, cel care exploatează tragicul prin intermediul comicului, Victor foloseşte un umor negru dar şi amar – cum este de părere şi Ioan G Tofan – în spatele căruia se ascund nişte adevăruri crâncene (Ion Avram).

Fragmentele Logodnicului... reprezintă un tablou al unei societăţi lipsite de idealism asemeni pieselor lui Alexandru Mirodan însă, spre deosebire de acesta, satira comică nu pare a fi pătrunzătoare deoarece monologurile personajelor sunt pline de poezie.

Andrei Velea, ca şi AG Secară, observă că în ciuda faptului că este bine scrisă piesei îi lipseşte intriga, ducând astfel spre o „monotonie a textului” (Cristina Dobreanu).

Acestea fiind spuse, vă aşteptăm şi în seara aceasta la sediul Viaţa Liberă, începând cu ora 18:00, pentru a-l asculta pe Gabi Ghimpu.

Octavian Miclescu

Aburii unor existenţe banale

(...) Tonul lui era unul de priveghi cuminte înţelegător liniştitor blând şi Titina se gândi că ar putea avea încredere să mai vorbească puţin cu străinul acela trist pentru alţii – poate mai afla câte ceva despre fluviu despre oraş, despre lume chiar, căci multe nu prea ştia ea şi televizorul se stricase cândva. (...)

 (Victor Cilincă – Titina, femeia cu aburi)

                           

Două aventuri – una aparent statică, una aparent dinamică – două existenţe care oricât ar fi de diferite au un numitor comun: ideea proprie, fixă de viaţă. În mare, asta ne-a oferit Victor Cilincă vinerea trecută şi astfel a fost primit fragmentul său de nuvelă:

Ion Avram: „o mare dramă; amplă, complexă, cuprinzătoare, monografică şi biografică.”

Nicoleta Onofrei: „povestea şi scriitura sunt superbe; are sensibilitate şi putere de empatie; pentru ritmul textului nu i-ar fi stricat mai mult dialog.”

Ana Maria Panagatos: „sunt seri în care ascultăm texte frumoase şi nu ne pare rău că am venit la cenaclu; în seara asta, Victor Cilincă ne-a adus o povestire extraordinară.”

Dan Pintilie: „nu este simplă, deşi pare liniară.”

Tudor Neacşu: „este o poveste suavă la modul extrem, despre o singurătate grotescă şi mizerabilă spusă uneori într-un umor cărnos care mai estompează cenuşiul dezrădăcinării.”

Stela Iorga: „psihologia şi tipologia sunt surpinse ca-ntr-un insectar; personajele sunt captive în lumi în care, de fapt, nu se trăieşte: lumi de un realism crud şi de un cinism tandru care-ţi iau respiraţia.”

Diana Balmuş: „existenţe diferite şi în acelaşi timp complementare; niciunul nu poate ieşi din viziunea lui limitată asupra lumii şi să vadă frumuseţea a ceea ce lipseşte din viaţa proprie.”

Laurenţiu Pascal: „text bun ca terapie pentru depresivi.”

Carmen Neacşu: „lectură-ghem: deşirăm, deşirăm fară să se rupă nicăieri.”

Ionuţ Vasile: „textul are cursivitate, iar cititorul este prizonier în multitudinea evenimentelor.”

Gelu Ghimeş: „prin realism reuşeşte să aducă trăiri, poveşti autentice.”

Radu Dragomir

Astăzi, începând cu ora 18:00, la sediul cotidianului „Viaţa liberă”, voi citi eu.