Despre noi

Cenaclul Noduri şi Semne s-a iscat în lunile imediat următoare acelui decembrie în care Nichita a fost chemat într-un plan mai înalt, ca reacţie firească a câtorva iubitori de poezie.

Mai trecuserăm prin cenacluri – existau câteva în oraş – dar nu ne satisfăceau; ni se păreau doar capete de pod ale ideologiei oficiale aruncate spre minţile şi sufletele noastre. Lucrurile nu stăteau chiar aşa; „bătrânii” fuseseră nevoiţi să adopte o anume diplomaţie care le permitea să mai facă şi ceva literatură sub paravanul propagandei partidului unic, discreţionar.

Mai apăruseră şi „optzeciştii”, cu căutările lor postmoderne, răvăşitoare. Îi citeam grăbiţi, uimiţi de formulele lor noi, dar şi cu oarecare strângere de inimă; dicteul lor mai sărea uneori calul, în dorinţa de a se desprinde grabnic de unicul Nichita şi acea nemuritoare pleiadă, etichetată ulterior ca „generaţia şaizeci” – cea care, plătind tributul datorat acelei vremi strâmbe, a înnădit, totuşi, literatura română de tradiţia ei, surpată odată cu preluarea puterii de către „clasa muncitoare”.

În capetele şi inimile noastre valorile nu-şi mai ştiau locul; una se spunea, alta se credea. Eram tineri, bătea un amăgitor vânt de libertate care, apoi, cu toate opreliştile oficiale, n-a mai putut fi anihilat în totalitate, iar în noi se zbătea dorinţa exprimării curate. Nu conta maniera abordată, ci numai calitatea scrierii şi a ideilor.

Ne întâlneam prin localuri mai liniştite, cel mai adesea la o cofetărie cu nume de floare, de pe faleză, purtam discuţii lungi, mai mult contradicţii pe marginea unui poem, a unui vers sau şi numai a unui cuvânt, întrerupându-ne unii pe alţii cu graba de a ne evidenţia deşteptăciunea, pierzând astfel şirul, sărind de la o idee la alta, ridicând vocile în lipsa argumentelor… Extazul şi enervarea erau singurele atitudini pe care le afişam sau le mimam în aceste lungi, prea lungi dispute.

Cam acestea au fost împrejurările şi „magma” din care a ţâşnit starea de spirit Noduri şi Semne. Cine a fost cu ideea şi organizarea se ştie, s-a spus şi s-a răsspus. Cert este faptul că grupul iniţiator a avut şi entuziasm şi rezistenţă… la piedici.

Am hotărât de comun acord că întrunirile noastre se vor desfăşura sub semnul sincerităţii crude. Multe seri se lăsau cu scântei, când „demontam păpuşa” – cum, cu bună răutate, numeam dezbaterile pe marginea textelor prezentate. Însă disputele în cadru organizat, la obiect, aveau altă ţinută şi finalitate. „Cititorul” se alegea cu ceva-ceva şi nici ceilalţi nu rămâneau fără un ce câştig. Ne păstram „răi” din dorinţa de a ne ajuta întru dibuirea căii personale spre literatura de valoare, „adevărată”. Şi unii şi-au şi găsit-o în substanţa acelor „dispute”, chiar dacă ea s-a dovedit a fi alta decât cea întrezărită şi indicată de „grup”.

În timp, mulţi iubitori de literatură au trecut prin flacăra grupării N. şi S. Şi destui au şi „rămas”, chiar dacă destinele i-au dus către alte zări: Mihail Gălăţanu, Maria Timuc, Simona Şerban, Cristian Pavel, Petre Barbu, Adina Dabija, Ion Potolea, Ruxandra Anton, Gelu Ciorici-Şipote, Ion Zimbru, Victor Cilincă, Luminiţa Mihai, Carmen Racoviţă, care ne mai vizitează din când în când… pentru a-i numi aici doar pe cei care şi-au pus numele pe o carte sau o operă, deja.

În prezent, întrunirile noastre se ţin la sediul ziarului Viaţa Liberă, care găzduieşte şi cronicile săptămânale ale dezbaterilor (prin înţelegerea şi bunăvoinţa direcţiunii, căreia îi mulţumim şi pe această cale!), în fiecare seară de vineri.

Local, puţini dintre iniţiatorii grupării au mai rămas „pe baricade”; cei mai mulţi mândrindu-se sau consolându-se cu formula „am fost şi eu…”, însă N. şi S. este aceeaşi stare de spirit dintru începuturile sale. Deviza junimistă va fi mereu actuală: „…, rămâne cine poate”.

 Rânduri semnate de Dimitrie Lupu, cum sunt şi unele descrieri ale scriitorilor de mai jos.

Ion Avram – Prozator
	Este unul dintre cei vechi, cu un stil ca o "bijuterie narativă" cum spunea şi Th. Parapiru în prefaţa celui de-al doilea roman "Prin văile Golgotei". (Dimitrie Lupu) Curent - modernism târziu Personalitate – Sangvinic, ludic Specialitate – Descrierea lirică, fraza scurtă Mostră de proză – „După-amiază. Pe alee. Cãldura şi lumina de august. Paşi pe asfaltul moale. Adidaşi albi. Ginşi albaştri. Tricou alb, larg. Cerul. Bărbaţi, femei, copii. Mulţimea singurătăţii lui. Copacii, gardul viu, iarba, zidurile, aerul, lumina. Şi ploaia care nu mai vine. Gândul lui despre ploaia care nu mai vine, despre cum se formează conexiuni.”

Mirel Floricică -  Filosof, Prozator de Balcani Laurenţiu Pascal – Poet, dramaturg	Descriere Curent artistic: Propriu (Afinităţi: Hieronymus Bosch şi Pieter Bruegel cel Bătrîn; Simpatii: Romantism, Realism) Personalitate: Sangvinic şi coleric, cititor muncitor  Specialitate: Estetică, Logică, Proză "Născut pe 15 ianuarie, sînt fiul unui uriaş: Ţăranul Român, şi-al celei mai frumoase mame: Limba Română, şi-am cea mai mare bogăţie - acele păsări călătoare: opincile!"
	Curent artistic – Hipermodernism, modernism, postmodernism Personalitate – Coleric, ludic, superficial Specialitate – Parodia Mostră poetică – „între două gânduri/ e mereu sens unic/ acolo.../ vine o vreme/ când doreşti să moară toţi/ toţi cei ca tine,/ să nu îţi fie putredă scena/ şi apoi.../ să păşeşti în grădină/ să mănânci fruct după fruct/ dintr-un pom interzis.”
Nicoleta Onofrei – Poet, prozator	Descriere
	Curent artistic – Modernism Specialitate – Proza foarte scurtă Mostră poetică – „Când le-am spus lui petru şi pavel că nu pot respira, mi-au zis să aştept./ Când le-am arătat că nu mai pot vorbi, mi-au zis să aştept./ Când nu am mai putut vedea şi arăta, mi-au zis să aştept./ Când am început să aştept, cuminte, în colţul meu, li s-a făcut teamă.”
Dimitre Lupu – Prozator	Descriere
	Curent artistic – Modernism, clasicism Personalitate – Sangvinic, echilibrat, studios Specialitate – Ficţiunea ştiinţifică Mostra de proza – „Dar zarzărul Ţipor - aşa îi spunea lumea, după gospodăria lui Alia Ţiporov, ultima dinspre lac - crescuse înalt, cu crăci puţine de nici nu le puteai zice coroană, răsfirate nici în sus, nici în părţi, de parcă încă nu se dumirise dacă de cer sau de pământ aparţine şi încă şovăia de partea cui să se dea.”
Gabi Ghimpu – Poet, prozator, cantautor	Descriere
	Curent artistic – Modernism Personalitate – Melancolic, ludic Specialitate – Muzicalitatea Mostra poetica – „Nu mă voi vinde pe un pumn de-arginţi,/ Deşi un pumn de-arginţi mi-ar prinde bine,/ Căci port pe ramuri fructe prea cuminţi/ Ca să le vând en-gros la orişicine!/ Număr curent, de cont, sau etichetă/ Nu port – şi la ego nu fac rabat./           Port inimă, şi-o fire mai discretă,/ Şi nu bat câmpii, câmpul când străbat.”
Adrian Haidu – Prozator	Descriere
	Curent artistic – Postmodernism, realism magic Personalitate – Flegmatic, ludic, superficial Specialitate – Descrierea obsesivă, digresiunea, jocurile temporale Mostră de proză – „Ochii Andreei fixează prăjitura de dincolo de geam, i se dilată irişii şi îi ies din orbite, atingând geamul - se transformă într-o pastă aglutinantă şi se lipesc acolo, scurgându-se. Atomii ochilor i se întâlnesc într-un punct care capătă încet încet dimensiuni, formând o baltă din care un singur iris imens fixează prăjitura clipind ciclopeşte.”
Cristina Dobreanu – Poet
	Mereu în căutarea formei poetice perfecte, care să cuprindă cu prisosinţă sensul trăirilor şi revelaţiilor sale în cât mai puţine cuvinte, debut rev. Poesis; premiantă a Festivalului de Poezie „Nichita Stănescu”. (Dimitrie Lupu)  Curent artistic – Modernism Viziune poetică – Textul literar trebuie să fie o urmare a coborârii în subteranul fiinţei, sondat, astfel încât el să fie o expresie reală, fidelă a persoanei care îl scrie. Forma atunci vine aproape de la sine, din ritmul interior. Specialitate – Sinceritate şi ermetism. Mostră poetică – „saltă bob în soare/ pasăre în unghi să se înscrie/ aripi n-are/ dar ce are a face/ crescu înalt şi pe costişă/ şi cu puţin avânt/ s-o agăţa de-o aripă/ ceva  călătoare.”
Stela Iorga – Poet
	Stela Iorga, cu una dintre cele mai bune plachete de poezie de după '89, „Miza P 13 bis”, premiată în manuscris de Editura AXA, la Festivalul de Poezie „Porni Luceafărul”, 1997 şi publicată în acelaşi an de către numita editură botoşeneană.(Dimitrie Lupu) Curent – Modernism Personalitate – Flegmatica, directă  Viziune poetică – Este atentă la un text literar atât la nivel stilistic cât şi la nivel ideatic. Nu-i plac infloriturile sau „zorzoanele”. Arta  vine ca un har ce omul trebuie să-l slujească, oricât de anevoios ar fi.  Specialitate – Poezia scurtă, dură, directă.  Mostră poetică – „În timp ce te aştept/ mi-au crescut aripi/ pentru ca atunci când mă voi îndrăgosti/ să zbor peste prăpastie/ şi să trăiesc din nou.”
Ion Zimbru – Poet, prozator, jurnalist	Descriere
	Curent artistic – Modernism târziu Personalitate – Sangvinic, glumeţ, ironic, dur, exigent, direct în analiză, decis, controversat Specialitate – Descrierea lirico-melancolică a copilăriei şi locului natal, poanta Mostră poetică – Autoportret/ Dâră de lumină dinspre copilărie/ trece femeia cu morişti./ Autodafe/ Fac focul/ flăcările vorbesc mai departe.
Alexandru Maria– Poet, prozator	Curent artistic – Modernist, postmodernist cu influenţe pop-culture, fantastic, realist magic pe alocuri, suprarealist uneori, necomercial Personalitate –  Ironic, balcanic, spirit critic, prolific Specialitate –  Viziunea cinematografică tarkovskiană, obiectualitatea dramatizată Mostră poetică – Pop-pop, ochii se rostogolesc de pe noptieră şi cad pe parchetul nelaminat – de acum ar trebui să fie mai atenţi, să nu se dezumfle. Aşa că, mai lent, cele două bile de carne albă ajung sub pat, ocolesc papucii, şosetele, două casete video, un pix, o cutie cu reviste porno, câteva integrame şi altele, neantul-de-sub-patul-fiecăruia, ajung într-un sfârşit lângă uşă. Şi se opresc.
Victor Cilincă - dramaturg, prozator, publicist, ilustrator  Anca Şerban Gaiu - poet	Personalitate: ironic, aparent flegmatic. Pentru el realitatea e cea mai bună ficţiune, astfel încât ea este cea care îţi dă tema stârnitoare de scris. Realul poate chiar surclasa ficţiunea încât chiar si cu dovezi pare de necrezut, sau de neimaginat. Îl puteţi vedea nedesprins de pipa lui. Specialitate: Proza non-ficţională „BABANOV: Apropo tataie, poetu’ ăsta cum naiba e?Are ochii spălăciţi de la cărţi şi duhneşte-a poezie cu sifon sau e din ăia cu cărare dreaptă şi cravată strâmbă, care se tot plâng de alea-alea? IONESCU: Ba e poet domnu’ Matei. Parcă (puţin jenat) v-am zis: ca...civil e macaragiu de meserie, dar îl învoiesc ăia, că mereu tot ia premii şi trebuie să meargă să le ia. Şi e băiat fin, de parc-ar avea facultate pe el. E mare dom’ le...mi-a spus chiar el, da’ am uitat. E aşa, ca să ma-nţelegeţi... ca un fel de colonel printre poeţi, poate chiar general... Că l-au chemat anul trecut, nu ştiu, la Prefectură, la Direcţia Agricolă... ori la Primărie, ca să-i dea decoraţia... gradul... Na, că mi-am amintit! E poet euroregional, că-i transpus adică şi în judeţe de peste graniţă!”  Descriere
	Curent: modernism Specialitate: Poezia ei se caracterizează prin muzicalitate, dar şi redarea unor imagini vii, puternic colorate. Este o poetă atrasă de exotism şi de joaca literelor şi a cuvintelor. ah, între noi au fost mereu câteva femei frumoase/cărora tu le adorai sânii gurguiul şi ridicătura sprancenelor/tonul piţigăiat şi vârful ţigării/rochiţele vaporoase capoţelele de pe sârma şi tot calabalâcul//ah, mereu a fost intre noi o linişte mare si blândă in care ne bălăceam/pianul si vaza cu begonii, ceainicul de bucătărie şi frigul/lucrurile imperfecte care te nedreptăţesc/un fel de erezie şi ţevile tăcute din apartamentul nemobilat.
Florin Buzdugan   Elena Donea Simona Toma Radu Vartolomei	Descriere Curent: Adolescentism Personalitate: Egocentrică, epatantă Specialitate: Alăturarea neaşteptată şi absurdă de cuvinte, sau - mai simplu - alăturarea buzdugănoasă de cuvinte, imagini şi idei. Viziune poetică: Neformată Mostră poetică: "străzile s-au ridicat/ graţios, ca nişte doamne/ din high society,/ şi merg, călcând uşor/ pe vârful degetelor,/ pentru a nu trezi lumea ce doarme/ pe pământul moale/ grizonat de vântul tomnatic/ aşa s-au ridicat străzile/ lăsându-ne trupurile/ fără apărare/ sub raza puştii/ unui Cer alcoolic" Descriere Elena Donea abia a terminat clas a XI-a, dar scrie cum respiră, uşor şi firesc. Cuvintele îi sunt prietene dragi, vii, gata să se ordoneze în forme poetice îndată ce o încearcă gândul de a-şi conştientiza rostul unei întâmplări, a unui fapt sau a unei stări în datul existenţei. Ori, poate, inima ei ia forma cuvintelor care să-i exprime preaplinul clipei. E o poetă născută, nu făcută. Altfel nu-mi explic fantezia, profunzimea, intensitatea, bunul simţ poetic cu care îşi simte şi revelează trăirile vârstei, cu toate ale ei, mărunte sau importante; originalitatea necăutată a transpunerii fiorului romantic, inerent vârstei, în cheie modernă; umorul şi autoironia, de o fineţe soră cu înaltul bun-gust.    Elena Donea s-a născut poetă şi îşi slujeşte cu verticalitate şi bună-credinţă  darul. Dincolo de oricâte cuvinte am aduna laolaltă despre talentul şi inspiraţia care o animă, poezia ei trebuie citită, spre bucuria iubitorului de poezie sau măcar spre o dreaptă încredinţare. Descriere Simona Toma este prietena lucrurilor mici. Realul din preajma ei e plin de fapte şi întâmplări extraordinare prin rostul şi sensul lor, pe care numai ei i-l dezvăluiesc. Un canal care s-a defectat fără veste, un sughiţ în lift, o frunză muiată de ploaie oprită pe gamba unei trecătoare... Oricât de mărunt ar fi motivul de la care se porneşte el devine un bun prilej de meditaţie asupra meandrelor biografiei personale. Realul trece în ludic şi ludicul în real pe nesimţite, cu o naturaleţe dezarmantă. Pare că "distanţa" optimă în relaţia cu subiectul abordat se realizează de la sine; discursul poetic îşi găseşte făgaşul asemenea domoalelor ape de câmpie, deşi, în fond, sunt imprevizibile "viituri" de primăvară. Poate de aici şi momentele rare în care ăşi încredinţează cuvintelor tainele sufletului. (Dimitrie Lupu) Descriere "Durul de ciocolată", prozator de reală vocaţie, cu ştiinţa construirii textelor scurte, piatra de încercare a oricărui scriitor, creându-şi atmosferă din te miri ce; constaţi doar că te-a prins, te-a absorbit şi te lasă cu o unghie mai bogat după punctul final. (Dimitrie Lupu)