vineri, 31 martie 2017

Cu naşu' pe Calea Regală

Fotografie publicată în „Imparțial”, Nr. 217, An V, 5-11 mai 1995
În obişnuitul flash literar, Andrei Velea ne-a recomandat cartea lui Robert B. Cialdini intitulată Psihologia manipulării - Curs de teorie şi practică a influenţării, despre care susţine că este o carte uşor scrisă, pe care o citeşti cu plăcere şi în care sunt expuse o serie de tehnici de manipulare, care vin din unele tendinţe naturale ale omului de a se descurca pe anumite scurtături.

A urmat Liviu I. Cocei, cu un fragment de opt pagini din eseul Ironismul este un umanism, din care redăm un pasaj şi câteva comentarii:
(…) Revenind asupra ironismului, mai putem adăuga că acesta reprezintă un umanism nu doar pentru că ne ajută să intrăm într-o nouă epocă. Chiar în cadrul aceleiaşi culturi, poate funcţiona ca test psihologic, joc de societate sau chiar ambele. De exemplu, agresivitatea ancestrală se modifică în sens pozitiv în cultura antică greacă, fiind sublimată de o ironie civilizată, adeseori plăcută şi îngăduitoare. (…)

”Există un cod ironic şi un cod poetic - ironia seamănă mult cu poezia; mai trebuie lucrat la stil, ca să se desprindă de aspectul didactic.” (Gabriel Gherbăluţă)
”O încercare curajoasă de a ridica ironia la rangul de ironism, de a conceptualiza ironia ca fenomen inclusiv uman.” (Cristina Dobreanu)

Se spune că ironia e arma zeilor. Iar zeii au doborât titanii. La rândul lor, zeii antici au fost detronaţi de Socrate şi ironia lui. Ironia a fost dintotdeauna antisistem. Filosofia începe odată cu ludicul şi cu ironia. Poezia începe cu pamfletul şi cu discursul politic. Nimic nu poate sta în calea râsului şi poate că doar el ne salvează. Aduce toate la un numitor comun, demistifică şi egalizează. (…) Da, umorul, ironia şi pamfletul sunt antisistem. Sunt noua (dar atât de vechea) rezistenţă! (pasaj de întâmpinare extras dintr-o pagină-pamflet prezentată de Andrei Velea)

Se împlinesc 84 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu. Titlul ultimei sale cărţi antume - Noduri şi Semne - i-a inspirat pe poeţii Ion Zimbru şi Gelu Ciorici-Şipote să înfiinţeze, imediat după moartea poetului, un cenaclu literar cu acest nume, cenaclul nostru. Astăzi, la orele 18,30, poetul Ion Zimbru şi prietenii vom susţine o seară de lectură întru amintirea şi cinstirea naşului nostru - Îngerul Blond - Nichita Stănescu.

Ion Avram

vineri, 24 martie 2017

Rococo liric


Anca Șerban-Gaiu

În flash-ul cultural, Victor Cilincă ne-a vorbit despre ”Istoria ilustrată a picturii în 1.000 de imagini color”, scrisă de 11 critici şi istorici de artă contemporană, în frunte cu Luc Benoist - conservator adjunct la lucrările Palatului Versailles - pe care, ca absolvent al Liceului de Artă acum patru decenii, şi-o aminteşte ca pe o comoară greu de procurat. Apoi, a proiectat imagini din opera cehului Alfonse Mucha, a vienezului Gustav Klimt şi cea a sticlarului genial René Lalique. A vorbit şi despre novorealism - curent al noilor ani - popular din Rusia până în SUA, inclus fiind şi sculptorul gălăţean Liviu - Adrian Sandu, despre precursorul Dali sau trompe l'oeil, înşelarea ochiului. Toate - pe muzica lui Edith Piaf şi pe Rhapsody in blue a lui Gershwin.

dumnezeu este peste tot/ este şi în măcelărie/ acolo unde/ ochii măcelarului se închid/ ori de câte ori se apropie de botul mielului/ ori de câte ori  intră în lanul/ de oase zdrobite//vai sângele nostru se apropie/ de somnul târâtoarelor/ mâna stângă/ înfloreşte pe cuţit// animale flămânde/ ne dau târcoale/ şi ne-au domesticit
(Anca Şerban Gaiu - dumnezeu este peste tot)

”În textele prezentate, Anca Şerban Gaiu este, oarecum, psalmică. Are poeme care se susţin în întregime, cu imagini kinetice. Uşurinta cu care scrie îi duce imaginaţia până la alăturări forţate. Stârneşte emoţii interioare.” (Victor Cilincă) 

”Anca Șerban abordează cu prezentul ciclu de poeme o tematică destul de grea: raportarea la Dumnezeu şi relaţia cu divinitatea. Poemele au locuri comune, dar şi străluciri inedite - sintagme originale, care ridică valoric textul ei liric; rămâne, în continuare, tributară expresiei ornamentale - un fel de rococo de factură lirică.” (Stela Iorga)

”Poemele Ancăi au un aer romantic, întrucât oscilează între reverie şi idealism subiectiv, iar din punct de vedere al conţinutului sunt de obicei moralizatoare şi, în consecinţă, ironice - însă, ironismul la ea nu e superficial, ci e o modalitate de a se juca serios (iocari serio cum zice Marsilio Ficino).” (Liviu Cocei)
Astăzi, la ora 18,00, va citi Liviu Cocei; flash-ul literar va fi prezentat de Andrei Velea.

Ion Avram

Victor Cilincă

vineri, 17 martie 2017

CRONICĂ DE CENACLU : Seară de lectură şi discuţii culturale



Vineri, 10 martie. Ora 17,00. La sediul Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Sud-Est, s-a întâmplat o seară de lectură şi discuţii culturale sub bagheta preşedintelui filialei - poetul Cornel Antoniu.
Scriitorul Florin M. Ciocea a citit din noile sale apariţii - volumul de proză scurtă "Dincolo" şi cartea de poezie "Mic tratat filozofic despre îngeri, tractorişti şi femei nebune", din care redăm un mic fragment şi câteva dintre comentariile serii: Mi-am construit un oraş în nori/ Ca să privesc de sus/ Oraşul în care trăiesc;/ Dar sufletul meu locuieşte altundeva.// Călătoresc în Africa,/ Sau în insulele paradisului/ Şi, totuşi, sufletul meu nu mă însoţeşte.// Văd marea în albastrul ochilor voştri,/ Aud valurile şi simt/ Murmurul hipnotic al abisului (…)
”Florin Ciocea este un adevărat prieten al meu - poate şi pentru faptul că a fost marinar, ca şi mine, Cornel Antoniu sau Ioan Gh. Tofan. Acest fapt ne leagă, ca un fel de unitate, între trecere şi stabilitate, pe care numai marea şi uscatul o pot da. Orice formă stilistică ar evoca, se vede la toţi cei menţionaţi obsesia marinarului de a nota într-un jurnal”, a punctat poetul Paul Spirescu, din Adjud. ”Marinarii rămân toată viaţa legaţi de nostalgia de a trăi între apă şi cer, de solidaritatea extraordinară dintre navă/ barcă şi marinar/ om”, a completat Antoniu.
Despre volumul de proză scurtă, Gabriel Gherbăluţă spune că ”este un fel de reflex poetic  care-l manevrează pe autor epic şi chiar liric”.
Participanţii - membri ai filialei şi ai cenaclului Noduri şi Semne - au aplaudat şi au remarcat aspecte din viaţa şi publicaţiile autorilor şi ai prietenilor acestora, evocând, cu precădere, aspecte din activitatea de foşti marinari.
În continuare, s-a prezentat cartea poetului Gheorghe Dobre, "Antologia poeţilor macedoneni".
S-au mai exprimat: Cristian Corcan, Anca Şerban-Gaiu, Săndel Stamate, Ion Avram, Simona Toma, Diana Corcan, Stela Iorga, Laurenţiu Crişan, Andrei Velea. În final, s-au împărţit cărţi, autografe şi mai multe numere din revista de cultură "Helis", care apare la Slobozia.
A fost un eveniment de genul acelora cu care, de câţiva ani, ne-am obişnuit să se întâmple la Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România.
Astăzi, la ora 18,00, va citi Anca Şerban-Gaiu; flash literar - Victor Cilincă.
Ion Avram

vineri, 10 martie 2017

Proză poematică vs. poeme prozaice


Ciprian Laurențiu Crișan

După "Lebăda neagră", prezentată într-un flash din toamnă, Andrei Velea a recomandat cea de-a doua carte a aceluiaşi autor, Nassim Nicholas Taleb, intitulată "Antifragil", într-o prezentare succintă, dar suficient de incitantă pentru a trezi interesul. 

Sub fulgii murdari ai nopţilor/ Se mişcau casele./ Fumuri de infern molatic/ Cădeau pe crucile cerului închis,/ Nepăsător la păcatele dulci/ Crescute între zidurile calde./ De afară/ Gerul picta cu forţa vântului/ Ferestrele înecate în potop/ De iubire/ Și desena chipul tău (…)
(Ciprian Laurenţiu Crişan - "Ninge!") 



Ciprian Laurenţiu Crişan a citit şapte poeme care au lansat o diversitate de păreri, mai mult sau mai puţin contradictorii. 

"În textele prezentate, sunt câteva momente poetice - irizări lirice sufocate de prea multe explicaţii; dacă s-ar raporta doar la esenţe, ar fi mai bine." (Anca Şerban Gaiu)

 "Texte de meditaţie cu uşoară tentă filozofică, pe care greu le pot cataloga drept poezie, poate şi din cauza lectorului, care le-a prezentat mai mult ca proze decât ca versuri." (Marius Grama)

 "L-aş încadra la neoromantism prin aceea că atmosfera este lugubră, specifică, de regulă, tinerilor; am găsit poezie mai degrabă în fragmentul prezentat ca proză." (Gabriel Gherbăluţă) 

"Multe stângăcii; dezavantajează textul acolo unde încearcă să explice prea mult." (Simona Toma)

 "Să fie mai curajos în exprimare şi să meargă numai pe versul alb." (Andrei Velea)
 "Are un aer motivaţional, uşor expresionist; îi trebuie un pic de ambiguitate, subtilitate, metaforă." (Alexandru Petrea)

 "Explicitare excesivă; retorică apăsată; sugestiile sunt naive şi simpliste; are o abilitate în a jongla cu cuvintele." (Stela Iorga) 

"Se vede că nu a trecut prin literatura ultimilor ani; are suflet/ trăiri de poet; îi lipseşte experienţa jocului." (a.g. secară)

 Ion Avram

Astăzi, la ora 17,00, membrii cenaclului "Noduri şi Semne" vor participa la o prezentare de carte ce va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Sud-Est. Vor prezenta: Florin Ciocea - "Dincolo" - proză scurtă şi "Mic tratat de filozofie despre îngeri, tractorişti şi femei nebune" - poezie, Gheorghe Dobre - "Eseuri" şi "Antologie de poezie macedoneană".

Andrei Velea

vineri, 3 martie 2017

Cronică de cenaclu: Baie în universul cuvintelor


Cu admiraţie aproape pătimaşă pentru Fiodor Mihailovici Dostoievski, Anca Şerban Gaiu a mitraliat, în flashul literar, o listă de etichete ale ultimului roman al acestuia, Fraţii Karamazov.
Şi e noapte şi-s singur şi-mi pasă/ Din cuvânt nu-mi mai pot face casă// Mă ridic înspre lună cum fumul/ Rătăcit mi-este gândul şi drumul// Aşteptând să mai treac' o ninsoare/ Ţin în braţe poezul ce-mi moare// Şi îl plâng cum plângi mortul la groapă/ Fluviul meu în cuvinte tot sapă// Şi sunt singur şi-mi pasă şi-i noapte/ Stropi de beznă pe buze ca lapte (Gabriel Gherbăluţă - Distihurile singurătăţii)
A urmat scriitorul Gabriel Gherbăluţă cu un grupaj de unsprezece poeme din cartea proiectată Lumea de dincolo de mâine, bine receptate de cei prezenţi. Redăm din comentarii:
”Gabriel Gherbăluţă abordează curajos versul clasic şi chiar un gen renascentist; se vede dragul de a scrie; în textele cu vers clasic are o anumită frivolitate, în ciuda unui ritm deosebit şi a muzicalităţii care, acolo unde-l fură, îl face să-şi piardă tenta de sinceritate.” (Victor Cilincă)
”Autorul, îndrăgostit de cuvinte, face o baie în universul de expresie al acestora; poemele nu şi-au ratat mesajul, deşi unele sunt tributare unui ludic puţin facil.” (Stela Iorga)
”Ca impresie generală: creează atmosferă şi transmite starea; să fie mai provocator ca metaforă, să nu se ducă prea mult în meditaţie; pe alocuri, sunt deficitare ca elaborare tehnică.” (Andrei Velea)
”Discursul liric este lipsit de inhibiţii; undeva apare şi o confesiune despre rolul scriitorului în lume.” (Anca Şerban Gaiu)
”Multe repetiţii deranjante şi asocieri facile; abundă de verbe şi pare prea explicativ; să sugereze mai mult, să fie mai concis; unele rime par puţin forţate.” (Sabina Penciu)
”Se vede dragostea pentru cuvânt, pentru literatură şi pentru poezie în special - ceea ce ar putea justifica ludicul, facilul.” (Marius Grama)
”Îşi păstrează autenticitatea, chiar dacă-i sufocă pe unii cititori; prin modul cum şi-a ales textele din acest grupaj, cred că a făcut o greşeală de regie.” (a.g. secară)     

Astăzi, la ora 18,00, va citi Ciprian Laurenţiu Crişan
Ion Avram