vineri, 23 martie 2018

Cronică de cenaclu: Un debut promițător




Colajul de poeme prezentat vineri de Iulian Mardar acoperă mai bine de douăzeci de ani de încercări lirice. Alcătuit din genuri foarte diferite de poezie, de la cea intimă, la cea militantă și până la fabulă, poetul a reușit să surprindă prin poemele de început. Și e un lucru imens să găsești o poezie aproape perfectă și alte câteva foarte bune la un debutant în cenaclu! Asta dovedește că are o intuiție corectă despre cum arată adevărata poezie, chiar dacă nu a avut până acum prilejul s-o exploateze. Dacă Iulian Mardar va face pasul de la hobby la poezie, asta numai de el depinde, cenaclul nostru a fost aproape unanim de acord referitor la calea pe care ar trebui să insiste.
Intuiția poetică e mai degrabă către modernism. Primele poeme sunt puternice, au imagini suprarealiste foarte bine conturate. Mi se par extrem de reușite. (Anca Șerban Gaiu)
Mizez pe primele trei poeme. Alte poeme merg pe un stil jurnalistic, trădează filonul prozei. Unele teme sunt minore. Fabula nu e convingătoare. Văd influențe din Sorescu sau Păunescu. Aș dori și o proză, aveți mână! (Stela Iorga)
M-a mulțumit poezia cu bunicii, e impecabilă. Putea avea un titlu la înălțimea emoției din poem. O atmosferă à la Khayyam, un pic orientală. Duce la o poezie a inimii. Se simte bine scriind. (Victor Cilincă)
A făcut un colaj din mai multe etape. E conștient de valoarea textelor, ordinea aleasă nu e întâmplătoare. M-ați convins. Mi-ar plăcea să mai citesc poezii de-ale dumneavoastră! (Simona Toma)
E o intrare în cenaclu care promite. O carte de vizită onorantă. Are lecturi serioase, are curaj să încerce mai multe genuri de poezie. Sunt texte scrise corect. Felicitări pentru debutul în cenaclu! (Marius Grama)
E o surpriză mai mult decât plăcută. Are mult din Dorin Tudoran ca ritm, "Câteva episoade neromanțate din viața bunicului meu". Are umor și nu e ușor să ai umor. Vocea lui e cea din prima parte. Dacă mai avea încă șase poezii așa, mă așezam la coadă să îl iubesc. Uneori forțează ludicul. (Cezar Amăriei)
Fabula abordează un subiect prea nou. Primele poezii mi-au plăcut în mod deosebit. (Viorel Crăciun)
I-ar prinde bine să se întoarcă înapoi la lumea satului, la versul sorescian. (Ioan Gh. Tofan)
Dovedește că are imaginație, lecturi și putere de scris. Să vedem cum evoluează către o poezie up-to-date. (Octavian Miclescu)
Vineri, 23 martie, orele 18.30, ne va citi Cezar Amăriei proză.
Andrei Velea

vineri, 16 martie 2018

Cronică de cenaclu: O poveste bine ticluită




Mizând pe farmecul limbajului, Cezar Amăriei ne-a prezentat o proză despre Galațiul de acum câteva secole. Mai precis, acțiunea se întâmplă undeva pe la jumătatea secolului XVI, chiar dacă e discutabil dacă limbajul e unul perfect mulat pe acea perioadă, unii colegi au opinat că ar fi aproape imposibil de citit astăzi. Deși e ușor previzibilă poanta în jurul căreia și-a construit textul, aici ar mai fi loc de îmbunătățire, proza a câștigat enorm de mult prin umor, coerență și corectitudine gramaticală. Munca de documentare este demnă de un adevărat filolog! Așteptăm cu mult interes continuarea.
Are un umor formidabil, mă simt ca în Rabelais. O adevărată poezie a râsului. Arhaismele au savoare. Amănunte exacte. (Victor Cilincă)
Povestea este foarte bine scrisă. Totul este foarte bine dozat. Este promițătoare. Foarte mult talent, echilibru. E un pic de cacealma. (Anca Șerban Gaiu)
Cufărul trebuie scos din Dunăre și continuată acțiunea până la realizarea tiparniței. O s-o mai citesc încă o dată. Mi-a plăcut mult. (Ioan Gh. Tofan)
E și o farsă modernă. Nu e nimic arhaic. E umor contemporan. Are o poveste foarte bine închegată, căreia i-a păstrat ritmul de la început la sfârșit. A muncit să dea forma corectă. Poanta a dat-o prea repede. Curge foarte frumos. Sunt mulțumit. (Tudor Neacșu)
Rareori la cenaclu găsești o poză cu astfel de dinamism. Reușește să fie veridic. E din stirpea lui Ilișoi. Pot fi amintiți Doina Ruști și Eugen Barbu. (Adi Secară)
Mixtum compositum între moldovenească și arhaisme. Umorul e suculent. Bate în mine o inimă de moldovean. Trimite la limbajul cronicilor. O notă extraordinar de bună. E multă muncă în spate. Foarte frumos. (Stela Iorga)
L-am întâlnit pe Cezar un mare colecționar. De lucruri. De povești, de oameni, de arome. (Carmen Neacșu)
Aș cumpăra cartea. M-a introdus în atmosferă din prima pagină. Vedeam târgul. Lectura e plăcută, curge. Nu e un text chinuit. (Iulian Mardar)
Vineri, 16 martie, ora 18,30, la sediul "Viața liberă", ne va citi poezie Iulian Mardar. 
Andrei Velea

vineri, 9 martie 2018

Cronică de cenaclu: Cu mașina timpului în anii '60




Prozatorul Ioan Gh. Tofan ne-a făcut o surpriză plăcută la cenaclu. S-a folosit de un fel de maşină virtuală a timpului, adică de studii, de arhive sau de cunoştinţele prietenilor pentru a reda atmosfera Galaţiului anilor ’60. "Are farmec" a fost nota comună a comentariilor. Ioan Gh. Tofan se gândeşte că romanul va avea trei sau chiar cinci volume. Asta e mai puţin important, ceea ce contează e că se regăseşte scriind şi că reuşeşte să surprindă audienţa de toate vârstele.
Are farmec. Mi-a adus aminte de "Europolis" de Jean Bart. Limbajul este mai concis. Sunt zone cu prea multe amănunte. Are atmosferă. (Anca Şerban Gaiu)
Remarc o apetenţă pentru detalii. Ar fi trebuit un pic mai dezvoltat pentru a prinde farmecul locului. Pare un pasaj de tranziţie. Psihologia e mai mult sugerată, asta face să se piardă din tensiune. (Stela Iorga)
E de înţeles stilul de trecere. Volumul al treilea poate fi o carte aparte. (Adi Secară)
Avem în faţă un roman fluviu. Este o antropologie, un document al unei epoci. E cuminţel. Dialogurile sunt, uneori, nerealiste. E aşezată. Ne duce cu maşina timpului să vedem cum erau anii ’60. Surpriză plăcută. Dă o "biografie" a unei zone care a însemnat foarte mult. (Victor Cilincă)
Are farmec. Am reţinut felul în care încadrează evenimentele mărunte în cele globale. Pasaje foarte bine realizare. Există şi poezie foarte bine aşezată. (Marius Grama)
M-a surprins extrem de plăcut începutul. Mi-ar fi plăcut să continue anumite pasaje. Câteva locuri comune uneori. (Cezar Amăriei)
Mi-a plăcut lectura. A rămas la mine o atmosferă, un farmec, viaţa părinţilor mei. Această carte am să v-o cumpăr! (Carmen Neacşu)
M-a transpus în acele vremuri. Nume cunoscute de străzi, de locuri, de clădiri, de mentalităţi. M-au făcut să văd cu alţi ochi Galaţiul. (Diana Balmuş)
Vineri, 9 martie, ora 18.30, la sediul "Viaţa liberă", ne va citi proză Cezar Amariei. 
Andrei Velea