vineri, 25 martie 2016

CRONICĂ DE CENACLU/ A scrie din pasiunea de a reconstitui

Odată cu legea antifumat, Matei Leonard ne-a făcut părtaşi la o incursiune succintă, dar bine documentată, despre interferenţele narcoticomane în cultura română din secolele XV - XVIII. Având ca suport cartea lui Andrei Oişteanu, "Narcotice în cultura română: istorie, religie şi literatură", Matei ne-a vorbit despre discursul împotriva tutunului al lui Nicolae Mavrocordat, despre Constantin Racoviţă Cehan, primul morfinoman român, care consuma un soi de absint cu peste 45 la sută alcool, însoţit de uleiuri psihotrope, despre efectele sedative, analgezice şi anestezice ale macului, despre cum s-a fript logofătul Tăutu bând cafea, crezând că e vreun fel de rachiu, dar şi despre Alexandru Lăpuşneanu, care solicita adesea canabis, indicat pentru proprietăţile terapeutice ale frunzelor, florilor şi seminţelor sale.
În continuare, prozatorul I. Gh. Tofan ne-a citit capitolul V, numit "Penumbra", din romanul său, "Pe malul de lut al fluviului". Spre deosebire de alte dăţi, I. Gh. Tofan a reuşit să-i amuze pe cititorii prezenţi la cenaclu, lucru datorat unui pasaj erotic, despre care Simona Toma crede că se aseamănă unui film românesc postdecembrist, în care sunetul nu este bun. Pe de altă parte, Anca Şerban Gaiu e de părere că scenele erotice ar mai trebui condimentate şi că finalul este banal. A. G. Secară remarcă faptul că autorului nu îi reuşeşte transfigurarea totală, continuând să fie grăbit în scriitură. Victor Cilincă crede că există prea multe explicaţii, din cauza cărora dispare literatura. Stela Iorga observă preţiozităţi de limbaj, stereotipii în reflexul scriptic şi stilul oficial care dă buzna peste literatură. Ea e de părere că autorul trebuie să mai facă nişte exerciţii de stil, deoarece textul ni-l dezvăluie ca fiind nonparticipativ, ci mai mult descriptiv. Deşi iniţiativa erotică este bine surprinsă, convenţiile trag textul în jos, conchide aceasta.
Astăzi, începând cu ora 18,00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", citeşte Adi Secară, iar flash-ul literar va fi prezentat de Liviu Cocei.

Sabina Penciu

vineri, 18 martie 2016

CRONICĂ DE CENACLU/ Cercurile chimerei

Vinerea trecută, Victor Cilincă ni l-a prezentat pe Marin Sorescu, personalitate marcantă în literatura română pentru poezia, proza, dar şi teatrul său postmodernist, în care se îmbină armonios umorul şi suprarealismul. Acesta a citit fragmente din cartea intitulată "La lilieci", mai exact "Dumneata", "Rânduiala" şi "Datul în jujeu", pe marginea cărora s-au împletit dialoguri livreşti.
Cristina Dobreanu ne-a prezentat o hermeneutică reuşită, consistentă şi bine argumentată a cărţii "chimera între ziduri" de Nicoleta Onofrei, conform părerii lui Matei LeonardStela Iorga apreciază textul ca fiind o analiză la cuţit, abordarea făcându-se pas cu pas, astfel că motivele şi laitmotivele principale ale cărţii sunt identificate și argumentate treptat cu validări de text. Din punct de vedere critic, textul este tensionat, însă ordonat, apropiindu-se oarecum de eseu. Victor Cilincă susţine că lucrarea este o proză de calitate, scrisă într-o manieră elegantă şi cu încărcătură poetică.  Există un anumit ritm, concluzia este foarte bine construită, cuprinzând esenţialul, iar opulenţa liricului face din text o critică poetică. De asemenea, Victor Cilincă observă felul în care Cristina Dobreanu construieşte în jurul fiecărui vers al Nicoletei Onofrei propria poezie, astfel că publicul cititor ţintit este cel avizat. Carmen Neacşu spune că textul a prins-o şi că a putut vedea poezia Nicoletei dintr-o perspectivă mai profudă. Tot în acest sens, Ana Maria Panagatos adaugă faptul că datorită acestei interpretări se poate apropia de universul criptic al chimerei. Din punctul meu de vedere, cronica realizată de Cristina Dobreanu este foarte bine structurată şi scrisă, reuşind să ofere o cale de acces în cercurile concentrice ale chimerei. Deşi se observă că textul nu este conceput de un filolog, eu cred că el reprezintă un real suport pentru cei care au curaj să pătrundă în universul poetic al Nicoletei Onofrei.
Astăzi, începând cu orele 18,00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", citeşte prozatorul I. Gh. Tofan, iar flash-ul literar va fi prezentat de Liviu Cocei.
A consemnat Sabina Penciu

vineri, 11 martie 2016

CRONICĂ DE CENACLU/ Faraonisme fantasciente


În deschiderea serii, Fănica Dumitrache a vorbit despre scriitorul portughez José Saramago - laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1998 - prezentând câteva date biografice şi unele aspecte din activitatea acestuia: autor de cronici literare, nuvele, piese de teatru şi romane. Cartea Eseu "despre orbire" ne-a fost recomandată ca fiind reprezentativă pentru stilul oarecum dificil, dar surprinzător şi neobişnuit al lui Saramango şi pentru spectaculozitatea încărcăturii metaforice.
În continuare, Ilie Răpcianu a citit două fragmente de proză în care fantasticul şi realul se interpun încercând să capteze atenţia cititorului.
(...) Mormântul s-a deschis şi s-a prelevat o probă din osemintele domnitorului şi s-a pus într-un cilindru dintr-o sticlă foarte groasă... Fiind surprins de ceea ce se întâmplă, m-am dus la un cercetător care mi s-a părut mie mai de încredere şi l-am întrebat ce se petrece... El mi-a spus că eu i-am adunat pe ei într-o grupă ca să demonstrăm că toată istoria României este falsă şi de aceea colectam relicve din osemintele fiecărui presupus domnitor ca să le analizăm... Eu nu îmi închipuiam cum să aflăm dacă cineva este domnitor sau nu din osemintele lui, şi el mi-a spus că suntem în anul 3000 şi că acum totul este posibil...(...)
(Ilie Răpcianu - O amintire uitată în trecutul ireal)
„O încercare literară care ar putea fi o povestioară fantastică, dacă nu ar fi prea explicativă.” (Anca Şerban Gaiu)
„Se vede tendinţa de a complica din dorinţa de a şoca.” (Andrei Velea)
„Unele descrieri demonstrează o prezumpţie de maturitate; are şi stângăcii proprii vârstei.” (Octavian Miclescu)
„Perspectiva e frumoasă, dar mai are de lucru. Nişte tribulaţii între filozofie şi istorie.” (Stela Iorga)
„O povestioară fantastică acceptabilă; are coerenţă şi imaginaţie; să fie mai atent la redactare.” (Marius Grama)
„Să-şi încetinească ritmul, ca să capete - şi literar vorbind - o anumită coerenţă; cititorul este deştept - să nu uite asta.” (a.g. secară)
Nu închidem cronica fără a-l aprecia, şi pe această cale, pe colegul nostru Victor Cilincă pentru nominalizarea sa la Premiul UNITER, pentru piesa de teatru "Henri Mathias Berthelot, generalul generalilor", pusă în scenă radiofonică sub regia artistică a lui Attila Vizauer.
Astăzi citeşte Cristina Dobreanu, după un start de Victor Cilincă.

A consemnat Ion Avram

vineri, 4 martie 2016

Cronică de cenaclu: Teatru antic în secolul XXI



Marius Chiru ne-a oferit vinerea trecută o lectură inedită, ba chiar curajoasă, potrivit lui Ion Avram – o piesă de teatru care aduce aminte de vechile capodopere greceşti ale marilor Eschil, Sofocle, Euripide. Lipsită de acţiune şi axată mai degrabă pe tensiunea internă a dialogului, piesa a început cu nelipsitul cor specific teatrului antic, pentru ca apoi să apară treptat personajele. Fără o intrigă puternică şi cu o poveste de dragoste voalată, textul a fost primit puţin cam sceptic, dar au fost remarcate imaginaţia şi cursivitatea. Atât Cristina Dobreanu, cât şi Stela Iorga l-au sfătuit pe autor să încerce să pună pe hârtie subiecte mai personale, autentice. 
Astăzi, de la ora 18,30, la sediul Viaţa liberă, Ilie Răpcianu ne-a promis proză.
Nicoleta Onofrei