vineri, 10 noiembrie 2017

Cronică de cenaclu: Victor Cilincă - autor de onoare!


Pasionat până la înrobire de genul literar pe care îl numim "teatru", Victor Cilincă aduce şi de data aceasta - să ne amintim de "Henri Mathias Berthelot, generalul generalilor" - un pasaj din istoria românilor, scoţându-l la rampă pe generalul Eremia Grigorescu, într-un fragment din piesa "Cartea de scrum"; informat până-n dinţi, cu un limbaj atent subdialectat şi cu umorul negru pe care i-l ştim, el scenografiază - împingând realismul într-un suprarealism captivant şi convingător - aspectele dramatice specifice oricărui război, cu trimitere expresă la Primul Război Mondial: foamea, bolile, sărăcia, crimele, trădarea - într-un cuvânt, toate formele de degradare umană în care se ajunge în astfel de situaţii. De altfel, tot ce scrie/ compune/ realizează Victor Cilincă îl recomandă ca "Autor de onoare" al cenaclului "Noduri şi Semne", al Galaţilor, al Literaturii Române.
"Foarte multe detalii istorice - ceea ce l-a făcut greu de urmărit; m-a dus cu gândul la "Dinţii" lui Matei Vişniec; Victor Cilincă tine mult la detaliul realist/ suprarealist. Mi-ar plăcea să văd această piesă jucată." (Andrei Velea)
"Sunt fermecată de acest compozit între realitate şi ficţiune, de modul cum reuşeşte să ducă elementul din real în ficţiune; scenele sunt frumos echilibrate şi personajele atât de bine creionate, încât m-a emoţionat. " (Stela Iorga)
"Replicile - cam lungi; dacă le-ar scurta, ar deveni mai dinamic." (Paul Budeanu)    
"O piesă emoţionantă." (Marius Chiru)
"Mi-a plăcut textul; replicile - bine potrivite şi captivante." (Nelu Păcuraru)
"Cursiv, are lejeritate în scris; un amestec de derizoriu al destinelor, al situaţiilor; autorul pare prea detaşat şi nu implicat - ceea ce îl face, oarecum, livresc, deşi unele detalii sunt de-a dreptul poetice şi umanizează lucrarea." (Cristina Dobreanu)    
"Oralitatea se întrepătrunde bine cu apetenţa pentru detalii; unele personaje au nume de un comic caragialesc; lucrarea mi se pare complexă, enciclopedică." (Nichita Sava)

Astăzi, la ora 18,00, va citi Ion Avram; flash-book - Victor Cilincă. 
Ion Avram

vineri, 3 noiembrie 2017

Cronică de cenaclu: Versul umbră a versului


Prezenţa poetului Ion Zimbru în Cenaclul "Noduri şi Semne" a adus, ca de fiecare dată, nota de vivacitate şi spectacol; verva sa, replicile spontane şi literaturizate în stilul binecunoscut au revigorat fluxul poetic/ literar al participanţilor, scoţându-l din rutina în care se cantonase de la o vreme şi… - poate, cel mai important câştig al serii - este promisiunea poetului că, în viitor, va participa mai des la întrunirile cenaclului. Comentariile au fost încinse, dar suportabile şi la obiect.
"Se vede că textele sunt trăite la intensitate maximă şi nu doar cugetări; aş menţiona două versuri care cred că-l rezumă pe Ion Zimbru: "Ce înalt şi frumos e urcuşul spre bază şi ştiu toată moartea pe de rost"." (Ilie Răpcianu)
"Am dat, într-o zi, peste versul "ce noapte scurtă cu picioare lungi"; versul acesta a fost primul contact cu poezia lui Ion Zimbru, m-a impresionat şi, ca urmare, l-am decupat şi l-am aplicat undeva la vedere; unele abordări ale poetului m-au trimis şi la critica psihanalitică a lui Freud. Captivant şi interesant." (Nichita Sava)
"O selecţie de poeme foarte variată în seara aceasta; a dovedit că poate fi la cea mai mare înălţime chiar şi cu aforismele; eu îl prefer cu texte clasice, pentru că au o muzicalitate impresionantă; trebuie să ai un anume soi de cultură ca să-l înţelegi pe Ion Zimbru; nu-i lipsesc paradoxurile cu care ne-a obişnuit; are mesaj filozofic şi un mod personal de a face reverenţă în faţa lumii şi a vieţii; multă poezie adevărată; fiecare vers este umbra altui vers." (Victor Cilincă)
"Are de toate: viaţă, moarte, gutui, dulceaţă de gutui; are versuri singure foarte puternice." (a.g. secară)
"Ion Zimbru este Ion Zimbru - un reper poetic pentru oraşul nostrum, pentru cenaclul nostru, pentru mine personal." (Anca Şerban Gaiu)
"Când citesc poezia lui Ion Zimbru, este ca şi cum aş deschide o uşă, şi încă o uşă, şi încă o uşă." (Ana Maria Panagatos)
"În ciuda zâmbetului discret pe care ţi-l inspiră, textele sunt meditative, profunde, unitare, cu o anumită tristeţe în fundal; limita dintre banal şi profund este foarte subţire; vocabularul pare tributar anilor '60 şi chiar lui Nichita Stănescu, dar, la el, prospeţimea metaforei îl salvează." (Andrei Velea)

Astăzi, la ora 18,30, va citi Victor Cilincă.
Ion Avram