Înfoieri critice şi îmbufnări literare acute

“Şi mama sprijinită de gardul spitalului/ ţinând strâns la piept punga jerpelită de plastic/ galoşii de cauciuc puloverul de lână câteva borcane o lingură/ lucrurile ei să nu i le fure cineva zise mama sunt peste tot oameni răi/ da îi ţineam isonul să nu i le ia cineva/ mai ales puloverul/ să‑i fie cald când iese în grădină”. (Anca Şerban Gaiu, Octombrie cu fulgi de metal)

Săptămâna trecută, pe 8 februarie, Anca Şerban Gaiu a fost motivul unei şedinţe de cenaclu cu puternice înfoieri critice. S‑a vorbit pe text, mult, în general, obiectiv, faţă‑n‑faţă, aşa cum nu s‑a mai petrecut de multă vreme pe la Noduri şi Semne. E greu de consemnat cine s‑a înfoiat mai tare în critică, pentru că replicile s‑au derulat cu ridicătură la fileu şi cu ţintă aproape precisă în simţitatea autorului. În final, ca să n‑o lungesc prea mult în desfăşurarea atmosferei, s‑a lăsat, pe lângă texte, o îmbufnare literară acută.

Marius Chiru a observat că “textele sunt foarte triste, sunt ca un glonţ care nu atinge inima, dar provoacă o rană profundă”. Gelu Ghemiş remarca în textele prezentate “un amestec de trăire artistică şi viaţă care se preschimbă în literatură“ şi că autorul şi‑ar fi schimbat “stilul” scrisului. Nicoletei Onofrei i‑au plăcut anumite expresii, pentru că vin cu imagini mai expresive, dar altele sunt cam “buzdugănoase” (fără legătură cu Florin Buzdugan!), apoi, a încheiat cu “se vede că are ceva, dar nu lucrează pe text”.

“Spitalul e de culoare orange. şi bunică‑mea cu‑n pui de cancer ţine ochii larg deschişi. Câţiva doctori tineri îşi sorb cafeaua cu privirile suspendate de perfuzia gigant. /În salonul 44 am născut‑o pe fiică‑mea. Viermuială de pene şi zgomotul tâmp al cărucioarelor de metal”. (Anca Şerban Gaiu, Spitalul Judeţean)

Spiritele încinse ale serii au fost Tatiana Nona Ciofu, Laurenţiu Pascal şi Florin Buzdugan; ei s‑au tradus reciproc reformulând aceleaşi idei moralizatoare despre bunul simţ, conduita şi menirea scriitorului în lume (sic !).

A consemnat Simona Toma

P.S. Astăzi, tot la orele 18 trecute fix, la sediul Cotidianului “Viaţa liberă”, ne citeşte Marius Chiru.