"Roşeaţa răsăritului îl lăsă să-şi vadă faţa suptă în oglinda Murano. Luciul briciului tăie legătura dintre el şi dublura sa reflectată. Îşi curăţă obrazul drept, pe urmă cel stâng. Din dreapta, lumina veni ca o avangardă călare trimisă printr-un gest simplu de Balder." (Marius Chiru)
Vinerea trecută am avut parte de proza lui Marius Chiru. Autorul îşi propune ţinte îndrăzneţe, scrie la scară mare, propunând lectura unui fragment din romanul la care lucrează în prezent. Nu-i rău deloc ţinând cont de faptul că promite a fi un prozator de cursă lungă dovedind aceasta prin lecturile dese din cenaclu şi prin publicările povestirilor sale în numere consecutive din revista "Dunărea de Jos". Iată de ce aş îndrăzni a spune că, alături de Radu Vartolomei, vine încă un prozator pur sânge în rândul generaţiei tinerilor. Și dacă tot vorbim de prozatori pur sânge, Ion Avram, cel ce a deschis comentariile din şedinţă, a spus că "textul pare de epocă datorită limbajului, spaţiului în care se desfăşoară acţiunea; autorul controlează cu atenţie detaliile pentru a menţine atmosfera; literar vorbind, nu-i un text pretenţios, curge firesc, simplu, dialogurile sunt curate, cinstite, replica vine previzibil, aşteptată, dar nu este supărătoare". Octavian Miclescu, poetul care se extinde prin proză şi, mai nou, prin dramaturgie, a observat nişte erori la nivel de documentare a textului prezentat. Logica istorică n-ar permite apariţia prea timpurie a trabucului cubanez prin prima jumătate a secolului 19 și că, referindu-se tot la tabieturile oamenilor din acele vremuri, servirea ceaiului era o obişnuinţă, nu cafeaua, chiar dacă ea există în Europa de foarte multă vreme. Poeta Stela Iorga a amendat "lipsa arhaismelor care ar trebui să facă un corp comun cu textul; e plin de anacronisme, construit artificial, are şi exprimări banale, vocabularul se împiedică; îmi pare un hobby, un capriţ, chiar dacă se vede buna credinţă". Paul Berenştain, un alt tânăr care scrie proză bună, n-a putut vedea fragmentul în contextul unui roman, dar a văzut o scenă cu mult potenţial şi, pertinent, l-a sfătuit pe autorul discutat să o exploateze, să revină asupra ei.
Scrie, Domnule Chiru, scrie, că asta-i menirea scriitorului ! Și, apoi, de ce să fie doar un scriitor în Galați care nu se mai poate opri din scris ?
Simona Toma
P.S. Vineri, 21 iunie, ne citeşte, tot la orele 18 trecute fix, la sediul Cotidianului "Viaţa Liberă", Stela Iorga.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu