vineri, 20 iulie 2018

Cronică de cenaclu: De la Ceaușescu la Miorița reinterpretată




Ceea ce ne-a prezentat Iulian Mardar vineri a fost o primă încercare în dramaturgie, o comedie de situație și limbaj intitulată „Portalul”. Privită strict prin prisma intenției autorului, textul stă mult mai bine în picioare, punctând cu succes la capitolul cursivitate, umor și imaginație. Însă privită mai general, ca o piesă de teatru post-modernă, acolo nu i-a prins pe mai mulți colegi de cenaclu. Iulian Mardar are talent, însă de la o lectură în cadrul cenaclu la o reprezentație într-o sală de teatru este o cale lungă.
Mi-a plăcut subiectul. Mi-au plăcut miza, provocarea. Finalul e interesant. Anumite personaje ar trebui abordate cu mai multă îndrăzneală. E atent la onomastică. Mi-a plăcut cum m-a purtat de la Ceaușescu la Miorița reinterpretată. Se adresează unui public mai elevat. Mulțumim frumos! (Marius Grama)
Nu stă în picioare. Ca exercițiu este ok. Îmi pun probleme dacă e să fie jucată. Nu au miză. E un final oarecum facil. E subțire. (Gabi Ghimpu)
Autorul trebuie să se hotărască dacă e comedie sau dramă. Personajele ar trebui să-și aducă aportul la firul roșu. Nu adunăm personaje doar ca să fie acolo. (Paul Budeanu)
Subiectul s-ar fi potrivit mai bine pentru proză. Nu pot zice că mi-a plăcut, mi se pare slăbuță. E cursivă. Personajele nu sunt suficient de evidențiate. Subiectul mi-a plăcut. Mi-a plăcut și finalul. (Cristina Dobreanu)
Pe alocuri e chiar fantastic. Miza e mai mare decât la teatrul absurd obișnuit: are metaforă. Baciul mioritic e… milionar, „Miorița” o întoarce pe dos şi, inedit, apare un… portal din ălea SF, însă care merg spre specializări și funcții, ajungi Cetățean de Onoare dacă le folosești! Imaginație foarte bogată, soluții, neașteptate. Cursiv, dar lipsa unei acțiuni, a ritmului, și satira, coboară nițel propunerea la nivel de sitcom, chiar de cuplet. Îmi place sarcasmul din „Cine suportă realitatea treaz?” Filosofare frumoasă în jurul genului numerelor. Nu lipsesc didascaliile. (Victor Cilincă)
Iulian Mardar a prezentat o piesă în care ideaticul se ridică deasupra aspectului literar al textului, în care realul se întâlnește cu absurdul și cu SF-ul într-un mod necredibil; deși par naturale, personajele se mișcă într-un cadru scenic confecționat cu stângăcie; acolo unde forțează oralitatea replicilor, umorul devine nefiresc și exagerat; să fie mai spontan în dialoguri și mai scurt. Să fie mai exigent cu el însuși. (Ion Avram)
Vineri, 20 iulie, orele 18, sediul „Viața liberă”, va citi Anca Șerban Gaiu.
Andrei Velea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu