vineri, 28 martie 2014

Leonard Matei şi zeii subpământeni



Vinerea trecută, de Ziua Internaţională a Poeziei, Leonard Matei ne-a prezentat câteva poezii în cunoscutul său stil.
„O poezie unitară, bine închegată, cu metafore disparate, care seamănă puţin cu stilul lui Jim Morrison, o poezie care se adună din sugestii dintr-o gamă largă de imagini .” (Andrei Velea)
A.G. Secară e de părere că poeziile lui Leonard au o „sfericitate de expresie cu fior metafizic”, autorul câştigând astfel „în maturitatea creativă”.
„Echilibrate şi intense din punct de vedere poetic, versurile pot fi folosite ca într-un puzzle. Deşi sunt poezii de forţă, consistente, cu imagine foarte puternice, se pot observa şi unele versuri, cuvinte balastante.” (Tudor Neacşu)
„Poeziile sunt cursive, deosebite, şi formează un tot unitar.” (Ana Maria Panagatos)
„Trebuie să fii foarte atent, deoarece creaţiile lui Leonard sunt foarte expresive şi îţi transmit o stare gravă, stare care se perpetuează. În unele poezii, sugestiile sunt atât de aglomerate, încât este riscul să te încurci în prea multe înţelesuri.” (Nicoleta Onofrei)
„Texte unitare, vii, cu imagini şi stări autentice, bine exprimate în text” (Ion Avram), cu puterea de a „furniza emoţii deosebite” (Carmen Neacşu), „imagini frumoase, trăiri puternice” (Alexandru Maria) şi care „te pot vindeca de depresie deoarece autorul te conduce ca printr-un labirint până uiţi de tine” (Eugenia Tănase).
„Umbra care nu te mai recunoaşte/şi numele meu cel care nu poate fi numit/ ceaţa cuvintelor şi aurul primit în dar/ zeii tolăniţi pe neputinţele noastre/ cu aripile în marş până dincolo de orizont/ de ploaie să ne ascuţim crucea” (Leonard Matei)
La sfârşitul şedinţei de cenaclu am fost foarte încântaţi să primim câte un exemplar din proaspăta carte a lui Costel Crângan, Ultimul albastru, cu autograf.
Acestea fiind spuse, vă aşteptăm şi astăzi, de la ora 19:00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, pentru a asculta poezia Eugeniei Tănase.
Octavian Miclescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu