Prozatorul Viorel Ilișoi, cunoscut publicului ca autorul unora dintre cele mai frumoase reportaje scrise în limba română, ne-a făcut vineri o surpriză și a venit la cenaclu pentru a ne citi... poezie! Scrise „în dulcele stil clasic”, dar și cu accente moderne, inegale, poemele de vineri au ridicat la polemică taberele din cenaclu cu viziuni divergente aspra poeziei. Cu siguranță, cenaclul are mult de câștigat din polemici. „Intelect” vs. „emoție”, „experiment/căutare” vs. „clasic”, „teorie” vs. „trăire”, „actualitate” vs. „universalitate”, „estetică” vs. „etică”, iată jaloane între care poezia, ca o pasăre alunecoasă, incertă, care se lasă greu prinsă în definiții, zburdă liberă. Mulțumim, Viorel Ilișoi, a fost o seară superbă, cu poezie bună și polemici aprige!
Sunt lipsite de îndrăzneală. Întâlnim și simboluri comune, tocite. Rime facile și locuri comune. (Marius Grama)
Sunt inegale. Nu am simțit nevoia de experiment. În structura clasică mai mergea lucrat. Nu văd un echilibru. Nu le simt unitare. E curajos să mergi în dulcele stil clasic. (Cezar Amariei)
Sunt inegale. Se poate revitaliza poezia clasică. Da, sunt scăpări. Însă și imagini foarte frumoase. Aș compara cu poeții basarabeni. (Leonard Matei)
Nu m-ai deranjat formulele clasice. E o îndemnare deosebită. Se simte mâna care face poeme. Se vede îndemnarea de a crea forme și formule, dar nu adaugă din emoția proprie. O ia condeiul înaintea emoției. (Stela Iorga)
Deține controlul fiecărui text, nu îl lasă să zboare. Mi-au plăcut. Să lase poemul să se scrie singur. (Simona Toma)
Stilul acesta e departe de a fi mediocru. Poetul nu trebuie să se alinieze la lumea în care trăim, ci la ceea ce simțim. (Ana Panagatos)
Viorel are degete mult mai lungi și mai subțiri pentru proză și reportaj. Sunt inegale. Există poeme bune, care m-au dus cu gândul la poezia americană. (Anca Șerban Gaiu)
Cred că scrie pentru propria plăcere. Ascultat și plăcut. (Nelu Păcuraru)
Îmi era dor de o poezie cu rimă. Abia aștept autograful. (Ioan Gh.Tofan)
Un tigrișor botoșănean. Mi-au plăcut textele. Are ceva din Borges și Blaga. (Adi Secară)
E un grupaj inegal. Poezia nu trebuie să fie nici clasică, nici experimentală. Trebuie să placă unui public avizat, dar nu criticilor literari. Prima parte a fost foarte bună. (Iulian Mardar)
Sunt texte de o sensibilitate extraordinară. Încearcă să țină tigrul în frâu. Poate acolo nu iese. (Valentin Dragoș)
Sunt inegale. Nu am simțit nevoia de experiment. În structura clasică mai mergea lucrat. Nu văd un echilibru. Nu le simt unitare. E curajos să mergi în dulcele stil clasic. (Cezar Amariei)
Sunt inegale. Se poate revitaliza poezia clasică. Da, sunt scăpări. Însă și imagini foarte frumoase. Aș compara cu poeții basarabeni. (Leonard Matei)
Nu m-ai deranjat formulele clasice. E o îndemnare deosebită. Se simte mâna care face poeme. Se vede îndemnarea de a crea forme și formule, dar nu adaugă din emoția proprie. O ia condeiul înaintea emoției. (Stela Iorga)
Deține controlul fiecărui text, nu îl lasă să zboare. Mi-au plăcut. Să lase poemul să se scrie singur. (Simona Toma)
Stilul acesta e departe de a fi mediocru. Poetul nu trebuie să se alinieze la lumea în care trăim, ci la ceea ce simțim. (Ana Panagatos)
Viorel are degete mult mai lungi și mai subțiri pentru proză și reportaj. Sunt inegale. Există poeme bune, care m-au dus cu gândul la poezia americană. (Anca Șerban Gaiu)
Cred că scrie pentru propria plăcere. Ascultat și plăcut. (Nelu Păcuraru)
Îmi era dor de o poezie cu rimă. Abia aștept autograful. (Ioan Gh.Tofan)
Un tigrișor botoșănean. Mi-au plăcut textele. Are ceva din Borges și Blaga. (Adi Secară)
E un grupaj inegal. Poezia nu trebuie să fie nici clasică, nici experimentală. Trebuie să placă unui public avizat, dar nu criticilor literari. Prima parte a fost foarte bună. (Iulian Mardar)
Sunt texte de o sensibilitate extraordinară. Încearcă să țină tigrul în frâu. Poate acolo nu iese. (Valentin Dragoș)
Vineri, 5 aprilie, orele 18,00, la sediul „Viața liberă”, ne va citi Leonard Matei.
Andrei Velea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu