vineri, 30 ianuarie 2015

Poeme tăiate până în suflet



ca un anotimp/ cu ploi pictate pe ziduri albe/ decupez o fereastră/ spre mine/ ca să te regăsesc (Sabina Daniela Penciu, I)

          Sabina Daniela Penciu, una dintre tinerele poete ale cenaclului nostru, ne-a citit vinerea trecută zece poeme pline de frămîntare și însingurare. Dacă pînă acum, așa cum am mai spus și într-o altă cronică, scria prea aproape de suprafața hârtiei nereușind să se desprindă de nevoia de a clarifica stările precum niște zorzoane, de această dată a venit cu un suflu nou, de parcă Sabina Penciu a găsit o unealtă de tăiere adâncă până în miezul sufletului.

Ion Avram : „Poeme întregi, grele, sensibile, care sunt de cele mai multe ori în vecinătatea morții. În ciuda unei întunecimi, infabilul salvează încărcătura de tragism. E o poezie adevărată”.
Victor Cilincă: „O întunecare, autorul e un adult cu suflet de copil, găsește modalitatea de a spune și altfel. Există și lucruri banale care sunt salvate de celelalte reușite. Știe să construiască un balans între epic și liric”.

pe zăpadă/ am scris/ atâția pași/ care n-au ajuns/ vreodată/ la tine

Stela Iorga: „M-a bulversat profunzimea textelor, sunt aproape de o mică maturitate artistică. Lirică de dragoste cu glisări între cer și pământ, e o pseudomistică, extazul mistic se realizează când în afara, când în înăuntrul lui Dumnezeu. Este vorba despre o prospețime a unui dicteu liric. Chiar dacă există truisme, autorul le redirecționează spre inedit”.

încep să nu mai exist/ căci nu mai am loc în mine/ de atâta singurătate

Cezar Amariei: „Îmi place că are voce, are pasaje întregi perfecte. Contează că are o direcție personală”.
Marius Grama : „Reușește să se exprime așa cum nu a reușit până acum. Este cea mai bună poezie pe care a citit-o în cenaclu”.
Cristina Dobreanu: „Nu fuge de expresii comune, nu caută să impresioneze, are o exprimare frustă care merge la țintă”.
Anca Șerban-Gaiu: „Lirismul punctează foarte bine stările eu-lui liric. Prin simplitate face din moarte un lucru firesc, la îndemână. Autorul e împlinit, liniștit și exorcizat”.

timid acum/ stau cu fața în palme/ să-mi ascund chipul/ de haita de himere/ ce are să vină.
                                                                                             Simona Toma

P.S. Astăzi, pe la orele 18,00 trecute fix, la sediul Cotidianului „Viața Liberă”, citesc eu.

vineri, 23 ianuarie 2015

Cilbury şi imaginaţionalismul


foto: Cornel Gingarasu


Prin textele fragile şi candide (Andrada Tudorie) pe care le propune, Tudor Neacşu încearcă să se reinventeze ca poet (Ion Avram), cu tablouri uşor suprarealiste aşezate într-un spaţiu rural ce te duce cu gândul la versurile lui Ion Zimbru (Marius Grama).

În locurile acelea/ soarele miroase des a ciocârlii/ şi umbra taţilor a sapă

Anca Şerban Gaiu este de părere că autorului îi lipseşte rigoarea pe care trebuie s-o aibă un scriitor, Cezar Amariei îl consideră pe Tudor un vânător de metafore nu foarte inspirat în timp ce AG Secară şi Simona Toma observă lipsa de hotărâre şi o fragilitate şi o sobrietate excesivă.

Omoplaţii roz s-au deschis ca o caisă/ şi au dezvăluit sâmburele de spinare,/ stropul acela de rouă,/ hrană pentru bici/ pentru frânghia udă pândind

Existenţa unei pudori în a vorbi despre orice este remarcată şi de către Viorel Ilişoi, care, luând text cu text, încearcă să demonstreze cum autorul se lasă furat de cuvinte. Cristinei Dobreanu îi transpare din versuri o „analogie între sentimentul de iubire şi fiorul mistic”.

În încheierea cronicii de astăzi, nu ne putem abţine să nu vă invităm la teatru. Este vorba de prima distopie pusă în scenă pe scena teatrului gălăţean, un spectacul cu o regie apropiată de un François Truffaut şi chiar de un Afrim, o scenografie demnă de mari scene ale lumii, care nu poate să nu-ţi ducă gândul la „Mad Max” şi la „Alice în ţara minunilor”. Cât priveşte textul, este o amplă metaforă a regimurilor totalitare, a societăţilor îndepărtate de uman. Da, este vorba de spectacolul „Viaţă de schimb”, în regia lui Cristian Gheorghe, pe textul lui Victor Cilincă, un Ray Bradbury gălăţean.

Acestea fiind spuse, vă aşteptăm şi astăzi, de la ora 18.00, la sediul cotidianului "Viaţa liberă", pentru a asculta poezie semnată de Sabina Penciu.

Octavian Miclescu