duminică, 4 aprilie 2010

Poezii de Florin Buzdugan

    Sus pe munte

pe sus – munte; 
[pe jos – un  ceaun clocotind]
la graniţa cu stelele
un fulger brăzdează cerul

durerea    o scurtă îmbrâncire cu efemerul –
Isus sălăşluit în mine.


    Pecetluire

casa de pe melodia numărul 20
şi-a-nchis porţile
pentru totdeauna

proprietarul nu mai are
curajul să de-a ochii
cu cerul norii viaţa

porţile vor fi ferecate
de păienjeni
de-o ciudată formulă magică

proprietarul s-a-nchis în casă
casa s-a-nchis în proprietar
strada s-a evaporat în aer


     Bătaia vântului

străzile s-au ridicat
graţios, ca nişte doamne
din high society,
şi merg călcând uşor
pe vârful degetelor,
pentru a nu trezi lumea ce doarme ,
pe pământul moale
grizonat de vântul
tomnatic

ce aduce cu el
bătrâneţea
şi le fură tinereţea

aşa s-au ridicat străzile
lăsându-ne trupurile
fără apărare
sub raza puştii
unui Cer alcoolic
 

     În oglindă
  
   mă mişc pierdut
printre atâtea şiruri
prăbuşite peste mine
    săgeţile străpung creier ochi
urechi

muzica e vifor de gheaţă
    pus sub mine
stau şi pătrund
lumina ce tot zboară
zig-zagazat printre ochii clăpăugiţi
deasupra pernelor pufoase
    femeile fată copii morţi
   

Un comentariu:

  1. Proprietarul..l-ai sigilat în casă, i-ai luat cerul, i-ai luat strada, i-ai dat blestem şi păianjeni. Chin pentru el, imagini superbe pentru mine.

    RăspundețiȘtergere