miercuri, 9 mai 2012

DE LA CUNOAŞTERE LA SIMŢIRE E CALE GREA


(...) Acum văd cun întregul desert a dispărut şi în locul lui a apărut dintr-o dată un hol uriaş. Singura uşă de pe acest hol este exact în faţa mea şi pe deasupra ei scrie «Laborator». Intru şi observ că totul este alb: parchetul, mobila, perdelele, draperiile, jaluzelele, faianţa şi varul de pe pereţi. Laboratorul e atât de alb şi luminos, încât orice persoană fotofobă ar leşina de panică. Lumina aceea sfidătoare a neoanelor e rece şi artificială, precum cel care a creat-o. Nimeni şi nimic ce s-ar putea afla în acest loc groaznic nu ar rezista, dar eu o fac. Toată răceala din încăpere îmi amorţeşte corpul şi, dintr-o dată, nu mă mai simt invincibilă. Laboratorul se învârte şi mă aruncă dintr-un colţ în altul. Neoanele strălucesc cu acreală şi cruzime, sfidând cu ţârâitul lor asurzitor coardele sensibile ale timpanului. Camera parcă se măreşte ca gura unui balaur ce vrea să înghită un oraş. Într-un dulap de metal, care mirosea a spirt medicinal, zăngănea ceva. Cu mâna tremurândă şi gura deschisă de emoţie, îl deschid. Imediat cade şi obiectul cu pricina. Este o carte şi nu orice carte, ci un compendiu mare şi gros ca o cărămidă.(...)     
 (Violeta-Andreea BobeTeză scrisă la Materia Cunoaşterii)
„Informaţii stocate în pagină; lipseşte magia aceea a simţirii care cheamă la citit. Numai buna intenţie nu este suficientă.” (Stela Iorga)
„Apreciez entuziasmul, ambiţia, buna intenţie şi voinţa de a scrie a autoarei; atmosfera – cât este ea de reuşită – m-a dus cu gândul la Mircea Eliade; a ales o cale prea sofisticată în a vorbi despre cunoaştere sau despre imposibilitatea cunoaşterii; să mai revină de patru-cinci ori asupra textului.” (a.g. secară)  
„O etalare a propriilor cunoştinţe; un text prea lung şi arid.” (Simona Toma)
„Nu este nici filozofie, nu este nici literatură; să nu mai folosească meditaţia explicită, să evite sintagmele de manual referitoare la noţiuni, definiţii, idei etc.; scrierea prezentată pare ceva între eseu şi «O mie şi una de nopţi»; să fie mai scurtă şi mai concisă.” (Andrei Velea)
„Fiind la prima lectură, este greu de spus dacă are sau nu are har; nu are încă stabilite jaloanele; filozofarea este caracteristică vârstei; nu cred că este nefiresc să te umfli în pene cu ştiinţa/ cunoştinţele tale, mai ales la vârsta adolescenţei; are şi imagini valabile, dar şi locuri unde plusează; să-şi caute vocea interioară şi să nu mai fie aşa scolastică.” (Nicoleta Onofrei)
„Prea multe comparaţii fără rost, prea multe descrieri care nu trimit nicăieri şi prea multe truisme.” (Radu Dragomir)
„Să renunţe la elementele cunoaşterii de tip manual; prea monotonă.” (Paul Berenştain)
„Un text scris mecanic, numai cu mintea; se descurcă bine la descrieri.” (Ionuţ Vasile)
„Remarcabilă setea de cunoaştere; între a crea şi a cunoaşte este greu de ales.” (Cătălin Popa)
„Textul pare o definiţie elaborată a materiei cunoaşterii – dar cam încărcat de descrieri; un text bun, dar prea lung.” (Victor Puşcaşu) 
Ion Avram
Vineri, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Simona Toma.     
(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu