Aburii unor existenţe banale

(...) Tonul lui era unul de priveghi cuminte înţelegător liniştitor blând şi Titina se gândi că ar putea avea încredere să mai vorbească puţin cu străinul acela trist pentru alţii – poate mai afla câte ceva despre fluviu despre oraş, despre lume chiar, căci multe nu prea ştia ea şi televizorul se stricase cândva. (...)

 (Victor Cilincă – Titina, femeia cu aburi)

                           

Două aventuri – una aparent statică, una aparent dinamică – două existenţe care oricât ar fi de diferite au un numitor comun: ideea proprie, fixă de viaţă. În mare, asta ne-a oferit Victor Cilincă vinerea trecută şi astfel a fost primit fragmentul său de nuvelă:

Ion Avram: „o mare dramă; amplă, complexă, cuprinzătoare, monografică şi biografică.”

Nicoleta Onofrei: „povestea şi scriitura sunt superbe; are sensibilitate şi putere de empatie; pentru ritmul textului nu i-ar fi stricat mai mult dialog.”

Ana Maria Panagatos: „sunt seri în care ascultăm texte frumoase şi nu ne pare rău că am venit la cenaclu; în seara asta, Victor Cilincă ne-a adus o povestire extraordinară.”

Dan Pintilie: „nu este simplă, deşi pare liniară.”

Tudor Neacşu: „este o poveste suavă la modul extrem, despre o singurătate grotescă şi mizerabilă spusă uneori într-un umor cărnos care mai estompează cenuşiul dezrădăcinării.”

Stela Iorga: „psihologia şi tipologia sunt surpinse ca-ntr-un insectar; personajele sunt captive în lumi în care, de fapt, nu se trăieşte: lumi de un realism crud şi de un cinism tandru care-ţi iau respiraţia.”

Diana Balmuş: „existenţe diferite şi în acelaşi timp complementare; niciunul nu poate ieşi din viziunea lui limitată asupra lumii şi să vadă frumuseţea a ceea ce lipseşte din viaţa proprie.”

Laurenţiu Pascal: „text bun ca terapie pentru depresivi.”

Carmen Neacşu: „lectură-ghem: deşirăm, deşirăm fară să se rupă nicăieri.”

Ionuţ Vasile: „textul are cursivitate, iar cititorul este prizonier în multitudinea evenimentelor.”

Gelu Ghimeş: „prin realism reuşeşte să aducă trăiri, poveşti autentice.”

Radu Dragomir

Astăzi, începând cu ora 18:00, la sediul cotidianului „Viaţa liberă”, voi citi eu.