Pe drumuri literare

Tecucene... Fiind prezenţi mai peste tot unde se ascută versuri, mai mulţi membri ai Cenaclului literar „Noduri şi Semne” au petrecut un sfârşit de săptămână literar bogat, în deplasare, la Tecuci şi Brăila.

Mai întâi, joi, 20 aprilie, a însemnat lansarea volumului de versuri al poetului Gabriel Gherbăluţă – „Bestiarum Vocabulum”, Editura Tracus Arte Bucureşti. Profesor de Română la liceu, regizor pentru elevi, redactor radio, colegul nostru de cenaclu a fost primul pe afişul unui eveniment dublu, organizat de Casa de Cultură Tecuci şi cenaclul „Calistrat Hogaş”, din aceeaşi localitate, tecuceanul autor al cărţii „Pe drumuri de munte” fiind tot atunci omagiat. Cu poezie modernă, în vers alb, dar şi clasică, inclusiv cu sonete, autorul a ţinut să respingă probabilele trimiteri la poezia gen Foarţă şi Ujică de la celebrele „Cantafabule” deşi, elev fiind, gălăţeanul a repetat un an de liceu pentru că „a fugit” cu trupa „Phoenix”, pe care a ajutat-o la bagaje. Poetul fiind inspirat de desenele pictoriţei Beatrice Bernath, o româncă trăitoare de patru decenii în Israel, cartea ilustrată de aceasta participând la o expoziţie mondială a mitului universal. Actorul  Gabi Enache i-a recitat versurile în Sala Studio, plină, a Casei de Cultură. Printre cei care au vorbit despre poet şi carte s-a numărat istoricul literar şi criticul Ionel Necula.

Brăila undergound. Vineri seara, într-un local elegant, situat sub pământul istoric al Brăilei, la „The Music Pub”, pe strada Eminescu chiar, câţiva dintre noi am avut şansa să citim din poeziile proprii la spectacolul de lectură publică organizat de Filiala S-E a Uniunii Scriitorilor din România, condusă de poetul Corneliu Antoniu. Alături de apreciaţi scriitori din Galaţi şi Brăila, au putut urca pe podium pentru a citi din suflet şi a fi aplaudaţi  pe măsură poeţii Anca Şerban Gaiu, Simona Toma, Andrei Velea.
Şi a (mai) urmat: ieri, 27 aprilie, poetul Leonard Matei şi-a lansat volumul de versuri „În dialog cu al treilea” -  Editura Grand Godot, alături de alţi autori, în cadrul Salonului literar „Axis Libri” al Bibliotecii „V. A. Urechia”.

Astăzi, de la ora 18,30, va citi prozatorul Paul Budeanu. Flash-ul literar va fi prezentat de subsemnatul.

Victor Cilincă  

Gabriel Gherbăluță și Acad. Ene Dinga, la Tecuci

Lansarea volumul „În dialog cu al treilea”, de Leonard Matei, la Biblioteca „V.A.Urechia”-Galați

 

Corneliu Antoniu și Andrei Velea, la Brăila

O FIARĂ CU PUIUL ÎN DINȚI

Marius Grama

(…) va veni o vreme/ când cel mai cald umăr pe care vei putea plânge/ va fi al unui braț de robot/ va scârțâi empatic/ te va mângâia apăsat/ și îți va netezi creștetul exact așa cum a fost programat/ să nu te temi/ îți va înțelege suspinele în orice limbă vei vrea să le articulezi/ îți va fi confident/ va umple încăperea cu o muzică în care să îți îmblânzești furia/ și va elibera un parfum de pâine caldă/ ca în paginile electronice despre acasă (…)

(Marius Grama – cu Dumnezeu la revizie) 

”În textele prezentate, Marius Grama pare tributar stilului jurnalistic, ceea ce poate duce la o dospire care să-l recomande; discursul liric tinde să se dezvolte mai mult pe lungime decât pe adâncime; își expune lirismul în mod direct, fără fasoane, un pic agresiv, chiar – lăsând emoția mult în spatele textului care, deși este scris inteligent, pare prea sigur la un moment dat, ceea ce poate fi un dezavantaj.” (Stela Iorga)

”Satira și umorul ce transpar din texte sunt bine venite; se simte mai mult suflet și culoare decât în ce ne-a mai prezentat și pare a avea o fiară care umblă cu puiul în dinți.” (a.g. secară)

”Deși pare o poezie de notație, de observare, are lirism.” (Ana-Maria Panagatos)

”Texte bine structurate, cursive, retorice, fără îndoieli, fără dubii.” (Cristina Dobreanu)

”În fiecare poezie vine cu un mesaj, are o propunere; astfel, mizând mai mult pe mesaj decât în textele anterioare, trimite liricul, abia creionat, în fundal; bine structurate și cu metafore frumoase.” (Anca Șerban Gaiu)

”În poezie, nici măcar nu trebuie să ai mesaj; poți veni cu un mesaj banal și poezia să fie extraordinară, sau să ai un mesaj subliminal, fără a influența calitatea poeziei; îl văd construind cu siguranța celui care știe ce are de făcut; ca eseu, n-aș avea ce să-i reproșez; are acel ceva, de reportaj, cu care ne-a obișnuit – ce-i drept, nu în toate; pe alocuri, are multă gingășie, emoție și sensibilitate, chiar și acolo unde merge pe senzație; unde este ironic, unde pastișează, este chiar hâtru.” (Victor Cilincă)

”Stăpânește cuvântul – discursul curge bine, merge pe orizontală, înainte, înapoi, în trecut, în prezent, în viitor; are înflorituri baroce; autorul se ascunde, parcă, după niște perdele – ceea ce duce la pierderea adâncimii; parcă vede printr-o lupă și nu arată; îi lipsește magia.” (Simona Toma)

”Ca plusuri – are forță existențială, imaginile susțin bine dialectica povestirii; ca minusuri – mottourile aglomerează explicativul; stilul i-a rămas neschimbat, ceea ce poate fi și bine, și rău.” (Leonard Matei)

”În ceea ce mă privește, dacă-mi sună bine la ureche – sunt OK; mi-au plăcut; textele se leagă, au un drum/ fir al lor care mărește tensiunea și liricul; se vede că este meseriaș în modul cum scrie.” (Gabriel Gherbăluță)     

      

Ion Avram

Astăzi, la ora 18,30, citește Paul Budeanu; flash-ul literar: Victor Cilincă.

CRONICĂ DE CENACLU : Înalte grade de "alcool" poetic

Vineri, 7 aprilie. În sala de la etaj a Muzeului Cuza, prezentarea cărţii de poezie a lui Leonard Matei, "În dialog cu al treilea", apărută de curând la Editura "Grand Godot", s-a desfăşurat într-o atmosferă spectaculară. Spectatorii - prieteni, rude, colegi de cenaclu şi alţi fani ai poetului - au urmărit cu atenţie şi răbdare expunerile confraţilor săi de condei referenţi, care au întreţinut evenimentul timp de peste două ore şi jumătate.

Moderatorul a.g. secară a butonat competent de la pupitrul de control al întâmplării, subliniind, printre altele, că: Leonard Matei, care se anunţa un copil teribil al poeziei (să ne amintim de cartea sa ”Ninsoare de Paşti”, apărută în 2003 - n.n.), revine, în fine, fără grabă, în ţinuturile mişcătoare ale metaforei".

Leonard Matei scrie despre ”ascuţirea crucii”, ”încălţarea cu aripi”, despre ”orice zbor trist” care a fost cântat şi ”se desface în argila degetelor” sale, despre cum s-ar putea iubi corăbiile între ele… Într-un fel, este un drumeţ incendiar care şi-a uitat cioranian bricheta spre Parisul ideal, dar ştie să aprindă un foc ”pe umbre”, născocind amnar din cuvinte, cremene din trup, iască orice imagine neo-avangardistă, din orice iubită incitată să devină kung fu sau rug dorinţelor…

La rândul său, poeta Stela Iorga a ţinut să sublinieze că "este vorba de un volum cu momente remarcabile, deşi nu este un volum marcant şi că Leonard Matei nu a mizat pe o retorică prea confortabilă, ci pe una a poeziei religioase, iar unele referinţe trimit la Nichita Stănescu."

Poetul Iulian Grigoriu crede că "Leonard Matei are unele reverii acvatice şi scrie o poezie de înalte grade de "alcool" poetic".

Invitat din Constanţa, poetul Yigru Zelfil a observat că "există nişte afinităţi între Leonard Matei şi începuturile sale poetice în spirit manierist-baroc" şi a găsit versuri care l-au frapat.

Pentru relaxare şi nu numai, au fost prezentate şi două filme video de scurt-metraj - unul, reprezentând un poem metaforă regizat de Lucian Caşu, intitulat "În celulă cu Wittgenstein" şi altul cu titlul "HU - all the names of God", referitor la unele practici religioase ale dervişilor, regizat de o echipă din care a făcut parte şi protagonistul serii.

Atmosfera de spectacol, prietenie şi apetit cultural a continuat până târziu în noapte la Casa Serfioti.

Astăzi, la ora 18,30, va citi Marius Grama. 

Ion Avram

( fotografii - Amara Ibănescu - mulţumim!)

O PATĂ DE SÂNGE CARE VORBEȘTE

A fost o seară frumoasă. S-a vorbit despre Nichita Stănescu. S-a citit din Nichita Stănescu. Din suflet, frumos, Ana-Maria Panagatos a citit șase texte, unele alese chiar din volumul Noduri și Semne. Iată, unul dintre ele:

Doamne, apără poporul român./ Ai grijă de el şi/ apără-l!/ El este al tău/ cu blândeţea lui de miel/ şi cu răbdarea lui de taur/ cu omenia lui/ de floare de zăpadă/ ce se vede pe geam, Doamne,/ pe fereastră şi pe libertate!/ Doamne!/ poporul meu nu se spală de mine!/ Eu nu mă spăl/ de poporul meu!/ Dacă-mi vine alt miros/ decât mirosul lui,/ mă spăl pe mâini/ numai de propriile mele mâini/ şi mă las legat/ de boarea de zăpadă/ a poporului meu./ Mărul se poate spăla/ numai de măr,/ de pomul mărului nu! De pom nu!/ Apără, Doamne, poporul roman/ şi nu te spăla de el!/ Pe maica mea/ care m-a născut pe mine/ am dăruit-o poporului român./ Dăruieşte-ţi, Doamne,/ pe maica Ta, care te-a născut pe Tine,/ poporului român!

(Nichita Stănescu - Eu nu mă spăl de poporul meu)

Au participat și au discutat Stela Iorga, Victor Cilincă, Leonard Matei, a.g. secară, Marius Grama, Paul Budeanu, Gelu Ghemiș, Ana-Maria Panagatos, Ion Avram. A fost o întâlnire aproape festivă. Vorba poetului Ion Zimbru: Optzeci și patru de ani de la Nașterea lui Nichita Stănescu… plus-minus o Moarte! Poate cineva să creadă că a murit Poetul din Ploiești? Și poate cineva să creadă că nu mai trăiește Uzina de Metafore Nichita Stănescu? Sigur că ”trăiește”! Și asta, fiindcă a știut să ”moară” în fiecare zi! Pentru că a vrut, și a știut, și a putut să nu-și ducă Viața/ Crucea pe târâre! Pentru că a știut să ceară și să primească Dezlegare la/ de la ”Limba Poezească” – așa cum îi plăcea să spună despre Limba în care-și scria Poezia, adică ”Monalisa Literaturii Române”! (…) un Poet care putea nărui o întreagă Vavilonie c-o singură sintagmă sublimă precum: ”Vai de capul creierului meu!”, sau ”eu nu sunt altceva decât/ o pată de sânge/ care vorbește” etc. (VL 8361) 

În postfața volumului Leoaică tânără, iubirea, Alexandru Condeescu observă că: Un imperiu al Nordului și al ninsorilor cosmice stăpânește la Nichita Stănescu peste viziunea unui univers mineral, strălucitor într-o lumină tăioasă, stelară, răsfrântă în oglinzile lichefiate de ger ale Oceanului înghețat. Un vis al romanticilor germani,, al lui Baudelaire și Eminescu, se îndeplinește astfel surprinzător în poezia acestui poet de la sfârșitul mileniului nostrum, trădând în sintaxa metaforelor sale un temperament oniric fundamental ce deschide o poartă tulburătoare asupra adevărurilor profunde, sfâșietoare, ale ființei lirice locuind o jumătate de veac într-un geniu al limbii române.   

Ion Avram

Astăzi, membrii cenaclului Noduri și Semne vor participa la prezentarea cărții de poezie În dialog cu al treilea a lui Leonard Matei, ce va avea loc la Muzeul Al. I. Cuza, la ora 16,00.