OBSESIA SUBTERANULUI

(...) Au început ciorile să croncăne/ Iar Dunărea de mult nu se mai aude/ Oricât ai spune s-ar spune că beciul nu-i adânc şi/ Acolo, oricum, sunt tot flori/ I-am zis că vântul biciuieşte pereţii/ Şi ea a zis că n-are ce spune/ Ca şi cum ar fi fost ceva de zis despre ei/ Am ieşit în stradă/ Şi dinţii mi s-au lipit de crengi(...) 

(Nicoleta Onofrei – fără titlu)

„Nicoleta Onofrei ne-a prezentat patru poeme prozaice care transmit o senzaţie de film fotografic ce se desfăşoară sacadat; sacadarea/ întreruperea pare intenţionată, fără început şi fără final – tocmai pentru a accentua nu ideea, ci emoţia; se suprapun mirosuri pestilenţiale cu imagini groteşti şi senzaţii tactile respingătoare în scene absurde, ironice; tema este comună: degradarea umană care la Nicoleta Onofrei depăşeşte limita liricului.” (Simona Vartolomei)

„Texte mai profunde şi mai deschise ca semnificaţie faţă de ce ne-a mai prezentat; saltul în sacru mi s-a părut de o ciclicitate cutremurătoare; surprinde obsesia subteranului din noi; nu am prins toate sensurile, dar pot spune că este de o maturitate şi sagacitate paroxistice.” (Stela Iorga)

„Nişte flash-uri de amintiri neplăcute cu impact asupra cititorului şi oarecum prozaice.” (Claudia Samoilă)

„Texte unitare, întregi, bine structurate; reuşeşte să detensioneze atmosfera printr-un soi de ludic detaşat, prin ironie şi prin autoironie; apare sentimentul apăsător de cădere; sondarea interioară, neîmpăcarea sunt văzute din afară ca o implozie; starea de tensiune este determinată de presiunea latentă interioară.” (Cristina Dobreanu)

„Poeme structurate ireproşabil, fără idei – numai de stare, o stare grea, duhnitoare, de putrefacţie cu care nu pot empatiza.” (Anca Şerban Gaiu)

„Textele care nu m-au lovit în intelect şi de care nu am reuşit să mă apropii; i-ar sta mai bine în proză.” (Florin Buzdugan)                     

Ion Avram

 Vineri, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Paul Berenştain.        

P.S.: Simona Toma vă aşteaptă, miercuri, tot la ora 18.00, la sediul Uniunii Scriitorilor, din strada Labirint, nr.1,  la o  întâlnire cu poezie, proză şi muzică. Partea de poezie va fi asigurată de recent publicatul în volum Alexandru Maria, proza de al nostru şef de cenaclu Ion Avram, iar fondul sonor va fi asigurat de către Mariana Iorga.