Sisif pierdut în detalii

Narcis Virgiliu- A Sisif Life

Vinerea trecută, Radu Dragomir ne-a lecturat o povestire lungă. Noi, cei prezenți la ședința de cenaclu, chiar dacă am avut sau nu răbdare în timpul lecturii, am spus așa…

“O bună gestiune gramaticală a textului; se impune o concentrare a acțiunii, deoarece aglomerarea de detalii devine angoasantă și detensionează narațiunea, obosind cititorul și slăbindu-i atenția. Stil bine condus care reclamă, cred eu, o tensiune narativă mai mare și o diluare a simbolurilor, care, prin aglomerarea prezentă, aproape se anulează unele pe altele.”(Stela Iorga)

„Autorul scrie formidabil, dar să nu creadă că este bine. Îl felicit că a avut atîta răbdare să scrie așa de mult, fără oprire.”(Ion Zimbru)

“Scriitură bună, dar nu i-a reușit pentru că e prea aglomerat. Nu are fir narativ, transfigurare, atmosferă.” (Anca Gaiu)

“Are fir epic și propoziții enorm de lungi pentru că uită să pună punct.” (Alexandru Maria)

“Povestirea este un delir cu metafore solide. Personajul este bine conturat, dar textul nu respiră din cauza repetițiilor. " (Florin Buzdugan)

"Personajul (Franc) face atît de multe încît, atunci cînd termini de citit, nu știi ce face cu adevărat." (Laurențiu Pascal)

"Are talent și se cunoaște că textul este scris sub inspirație." (Tatiana Nona Ciofu)

"Mi-a plăcut că a folosit o descriere detaliată de la începutul pînă la sfîrșitul textului. Prinde o anumită categorie de cititori." (Ionuț Vasile)

Simona Toma