Colegul și (îndrăznesc să spun) prietenul nostru Ioan Gh. Tofan a început să lucreze la un așa-numit ”Jurnal de lectură”, în care și-a propus să prezinte câteva cărți citite în ultimii ani, scrise de autori contemporani. Inițiativă lăudabilă și apreciabilă, în esență, dar pentru care prozatorul ar fi trebuit să fie pregătit să se lepede de curtoazia cititorului pregătit să contribuie (din admirație) la succesul autorului pe care îl citește. Așa a ajuns să prezinte romanul ”Instituția”, de Gheorghe Bacalbașa, iar colegii de cenaclu au ajuns la concluzia că analiza literară, critica sau simplele note de lectură nu sunt la îndemâna oricui.
Anca Șerban Gaiu: ”Îmi plac mai mult povestirile și romanele domnului Tofan. Cred ca și pentru a face o recenzie de carte trebuie să ai o anumită înclinație. Parcă i-a plăcut prea mult cartea respectivă. Eu nu voiam să îmi povestească cineva cartea... .”
Gabriel Socolov: ”Admir efortul. De-abia aștept să vă citesc opera originală. Admir perseverența, faptul că ați trecut în revistă și ați consemnat. Permiteți-vă să fiți subiectiv.”
Nelu Păcuraru: ”Ați insistat prea mult pe prezentarea istorică a evenimentelor. Vă pot învinovăți de un partizanat. Relatările ar fi trebui să fie mai laconice și mai ”în suspensie”. ”
Stela Iorga: ”Pe mine m-a convins să nu citesc cartea. A păcătuit printr-o întindere nepermis de mare, printr-o relatare prolixă nepermisă. Nu s-a auzit vocea autorului, care s-a rezumat la a face o relatare. Materialul trebuia să fie mai scurt și cu mai multe impresii personale."
Iulian Mardar: ”După ce am ascultat această lectură știu cartea de la un capăt la altul, nu trebuie să o mai citesc. Este un rezumat. Aș fi vrut să văd o analiză a textului.”
Leonard Matei: ”Ar fi interesant de văzut ce se întâmplă în carte, de fapt. O frescă socială – pot să o apropii de ”Parada dascălilor”, a lui Anton Holban, dar fără să fi citit ”Instituția”. Lipsă de obiectivitate subiectivă.”
Valentin Dragoș: ”M-am simțit ca un copil la școala catolică de duminică. Nu o să citesc această carte, nu m-am simțit atras.”
Paul Budeanu: ”Și-a asumat un risc foarte mare. Dacă o să-i apară o carte de povestiri ale altor romane eu nu cred ca va avea succes. Totuși aș citi romanul.”
Diseară ne întâlnim, de la 18, ca de obicei, la sediul cotidianului ”Viața liberă”, să îl ascultăm pe Octavian Miclescu, cu un fragment de roman.
Marius Grama
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu