(...) Avea dreptate bătrânul, era imposibil să nu găseşti brutăria de pe strada Marckway, dar trecuse cu vederea micuţul amănunt al locaţiei străzii Marckway în labirintul de alei al vechiului cartier nou. Casele alea ciudat de minuscule ca nişte ciuperci dospeau una din alta fără ca vreun arhitect să pară că şi-a aruncat vreodată privirea peste ele. Erau atât de ciudate, încât Vlad a avut la un moment dat impresia că poate să recunoască şi un bloc ce de-abia începea să eclozeze din pereţii de lemn ai uneia dintre căsuţe. Pentru un moment, s-a gândit că ce vede el acolo e doar o pepinieră de case care, pe măsură ce ies din găoace, curg la vale de acolo de la capătul lumii până ce se opresc undeva să prindă rădăcini şi să crească aşa... cum cresc casele.(...).
(Radu Vartolomei – Ciudata peripeţie a tânărului Ar Solomon sau cum Dumnezeu se face pâinea )
„Un fantastic mult prea mimat; trimiterile stridente prin termenii aceia idiş duc textul sub limita de acceptare a unui lector avizat; încearcă să introducă cititorul cu forţa într-un spaţiu anume fără un liant între cărămizile textului; un univers în care fantasticul este de bazar; cred că ar trebui rescris.” (Mirel Floricică)
„Elementele de idiş nu se încadrează în text – fiind prea multe, trag textul în jos; s-a vrut a fi explicit şi a rămas la acest nivel; să umble şi la muzicalitatea textului; deşi are zone în care trenează, se vede că are mână de scriitor; ironia şi umorul îl avantajează; ştie să creioneze personajele.” (Stela Iorga)
„Textul mi se pare a fi într-o fază incipientă cu scăpări de limbaj şi de gramatică; stă bine cu detaliile, are umor, a creat o lume specifică; sunt indecis în ceea ce priveşte talentul său de scriitor.” (Andrei Velea)
„Nu pare o incursiune în cultura idiş, ci o alegorie a lipsei de substanţă a conceptului; se vede intenţia de multiculturalism, se vede că nu este rafinat; inserţiile care ţin de cultura idiş par neintenţionate; ştie să temporizeze textul; intenţia de magic pare nepotrivită.” (Andrei Leonte)
„Textul atrage prin subiect, nu prin temă; acţiunea - bine realizată şi cu un final surprinzător; personajele – creionate clar şi simplu.” (Claudia Samoilă)
„Titlul este neadecvat; termenii idiş – prea rigizi faţă de restul textului; prea puţin în prea mult/ lungit/ trenant; pare obsedat de autentic; nu are atmosferă.” (Cristina Dobreanu)
„Puţin greoi, puţin trenant; pare a-şi mai fi pierdut din lirism.” (Anca Şerban Gaiu)
„Nu m-a prins textul; detaliile prea directe ar fi trebuit sugerate.” (Florin Buzdugan)
Ion Avram
Vineri, la ora 18:00, la sediul cotidianului “Viaţa Liberă”, va citi Cristina Bălan.
(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284)
(Radu Vartolomei – Ciudata peripeţie a tânărului Ar Solomon sau cum Dumnezeu se face pâinea )
„Un fantastic mult prea mimat; trimiterile stridente prin termenii aceia idiş duc textul sub limita de acceptare a unui lector avizat; încearcă să introducă cititorul cu forţa într-un spaţiu anume fără un liant între cărămizile textului; un univers în care fantasticul este de bazar; cred că ar trebui rescris.” (Mirel Floricică)
„Elementele de idiş nu se încadrează în text – fiind prea multe, trag textul în jos; s-a vrut a fi explicit şi a rămas la acest nivel; să umble şi la muzicalitatea textului; deşi are zone în care trenează, se vede că are mână de scriitor; ironia şi umorul îl avantajează; ştie să creioneze personajele.” (Stela Iorga)
„Textul mi se pare a fi într-o fază incipientă cu scăpări de limbaj şi de gramatică; stă bine cu detaliile, are umor, a creat o lume specifică; sunt indecis în ceea ce priveşte talentul său de scriitor.” (Andrei Velea)
„Nu pare o incursiune în cultura idiş, ci o alegorie a lipsei de substanţă a conceptului; se vede intenţia de multiculturalism, se vede că nu este rafinat; inserţiile care ţin de cultura idiş par neintenţionate; ştie să temporizeze textul; intenţia de magic pare nepotrivită.” (Andrei Leonte)
„Textul atrage prin subiect, nu prin temă; acţiunea - bine realizată şi cu un final surprinzător; personajele – creionate clar şi simplu.” (Claudia Samoilă)
„Titlul este neadecvat; termenii idiş – prea rigizi faţă de restul textului; prea puţin în prea mult/ lungit/ trenant; pare obsedat de autentic; nu are atmosferă.” (Cristina Dobreanu)
„Puţin greoi, puţin trenant; pare a-şi mai fi pierdut din lirism.” (Anca Şerban Gaiu)
„Nu m-a prins textul; detaliile prea directe ar fi trebuit sugerate.” (Florin Buzdugan)
Ion Avram
Vineri, la ora 18:00, la sediul cotidianului “Viaţa Liberă”, va citi Cristina Bălan.
(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu