Cu degetele roase de cerneluri/ deschid geamul de la o lume la alta/ să nasc un măr muşcat de tine/ câteodată mă intind până la gând/ şi totuşi rama e prea strâmtă.
(Laurenţiu Pascal, Peisajul cinci)
Naşterea copilului îl găseşte pe Laurenţiu Pascal scriitor mai inspirat. Poate un pic schimbat, observă Ion Avram, nu în sensul posibilăţilor de structurare - titluri bine găsite – ci în sensul încărcăturii, prezentându-se cu poeme cu aer de meditaţie, cu trimiteri în mesianic şi biblic, care joacă pe milă şi iertare. Se găsesc sintagme cu muzicalitate folclorică şi inedite (ex: a mirosi a suflet). Estetic, poezia sa arată bine, totuşi chiar cu acea notă a sensurilor mai grele, rămâne cumva în afara eu-lui, cumva nesincer, cumva expresia pare căutată. Dacă e bine sau rău asta ţine de fiecare scriitor.
Subtitlurile deservesc titlurile şi poemele, prezenţa lor ori codifică în exces ori, din contră, explicitează textul. Invenţia lingvistică trebuie să fie susţinută de text, şi asta nu se întâmplă mereu în poezia lui Pascal. (Stela Iorga)
Andrei Velea, aproape opus lui Ion Avram, consideră titlurile cam formaliste, iar jocurile din texte cer ca ele să se regăsească şi în titluri. Se pot observa unele pasaje, sau poeme, care sunt forţate, iar scriitura este fadă, manevrând imagini care ung şi manipulează sufletul. În ceea ce priveşte artificialitatea pasajelor, acestea sunt observate şi de Anca Şerban Gaiu, care spune că balansează între simţul poetic nativ şi construcţia cu prefabricate.
a.g.secară, zic eu, poate, tocmai din cauza nesincerităţii de care vorbeam la începutul cronicii, consideră că nu lasă liricul să fie el însuşi, dar este un „naufragiu literar” reuşit, un purgatoriu, tot literar, cvasirealist, cvasimistic. Deranjante i se par apropierile oximoronice. Gelu Ghemiş şi Monica Harhas au observat plasticitatea poeziei, Laurenţiu rămânând puţin ermetic (Ghemiş), fără să se lase prins de peisaj (Harhas).
În concluzie, unora, se pare că, le face bine „spânsurătorea” şi se mai vede şi în poezie.
(Laurenţiu Pascal, Peisajul cinci)
Naşterea copilului îl găseşte pe Laurenţiu Pascal scriitor mai inspirat. Poate un pic schimbat, observă Ion Avram, nu în sensul posibilăţilor de structurare - titluri bine găsite – ci în sensul încărcăturii, prezentându-se cu poeme cu aer de meditaţie, cu trimiteri în mesianic şi biblic, care joacă pe milă şi iertare. Se găsesc sintagme cu muzicalitate folclorică şi inedite (ex: a mirosi a suflet). Estetic, poezia sa arată bine, totuşi chiar cu acea notă a sensurilor mai grele, rămâne cumva în afara eu-lui, cumva nesincer, cumva expresia pare căutată. Dacă e bine sau rău asta ţine de fiecare scriitor.
Subtitlurile deservesc titlurile şi poemele, prezenţa lor ori codifică în exces ori, din contră, explicitează textul. Invenţia lingvistică trebuie să fie susţinută de text, şi asta nu se întâmplă mereu în poezia lui Pascal. (Stela Iorga)
Andrei Velea, aproape opus lui Ion Avram, consideră titlurile cam formaliste, iar jocurile din texte cer ca ele să se regăsească şi în titluri. Se pot observa unele pasaje, sau poeme, care sunt forţate, iar scriitura este fadă, manevrând imagini care ung şi manipulează sufletul. În ceea ce priveşte artificialitatea pasajelor, acestea sunt observate şi de Anca Şerban Gaiu, care spune că balansează între simţul poetic nativ şi construcţia cu prefabricate.
a.g.secară, zic eu, poate, tocmai din cauza nesincerităţii de care vorbeam la începutul cronicii, consideră că nu lasă liricul să fie el însuşi, dar este un „naufragiu literar” reuşit, un purgatoriu, tot literar, cvasirealist, cvasimistic. Deranjante i se par apropierile oximoronice. Gelu Ghemiş şi Monica Harhas au observat plasticitatea poeziei, Laurenţiu rămânând puţin ermetic (Ghemiş), fără să se lase prins de peisaj (Harhas).
În concluzie, unora, se pare că, le face bine „spânsurătorea” şi se mai vede şi în poezie.
Nicoleta Onofrei
Vinerea viitoare, la ora 18:00, la sediul Vieţii Libere citeşte a.g.secară.
da, asta/i pascalul nostru...il recunosc...
RăspundețiȘtergerebine povestit, nicoleta....
pare rau nu sunt la galati ascult a g...:((
multumesc
noi va asteptam oricand, chiar se vorbea ca ducem dorul unora din cei vechi, dumneavoastra sunteti printre ei.
RăspundețiȘtergere