peter sragher născut în 1960 la bucurești. căsătorit cu cristina. are un fiu, david-thomas. a studiat în orașul natal germanistică. volume de poezie. de ce m-ai făcut sărutul urii, ed. du style, bucurești, 1995; vitrina – performance alcătuit din poezii de peter sragher și saviana stănescu pentru actori în șase limbi; regia: theodora herghelegiu, muzică: lucian ban, buc., 1999. să facem und copil, ed. paralela 45, buc., 2003. de ce m-ai făcut doamne / por qué me hiciste Dios, în română și spaniolă, trad.: al. calciu, editions amb, buc., 2005. ioan es. pop, peter sragher, robert şerban. căruţă încărcată cu nimic / ein karren beladen mit nichts, antologie bilingvă de poezie, ed. brumar, timişoara, 2008. traducere a unor poeți austrieci contemporani : bernhard widder, ernst david, gerhard kofler, bruno weinhals şi christian loidl. mai multe burse în austria. a participat la mai multe festivaluri de poezie în columbia, argentina, cuba, mexic, egipt, belgia, austria, etc.. a citit din poezie şi la paris și new york, berlin. expoziție foto. în 2007 și 2008 prezintă expoziția sa de fotografie alb-negru lemn viu, lemn rupt, lemn mort în prater și lobau – austria, la bucureşti, reșița şi slobozia. exponatele fotografice sunt însoțite de meditații ale autorului intitulate despre lemn şi o prezentare multimedia. 2010 – microexpoziţii la lecturile de la reşiţa şi bucureşti. organizator. din 2008 este directorul secţiunii internaţionale a « festivalului internaţional de literatură serile de poezie ale revistei antares », care se desfăşoară la galaţi şi brăila. membru al consiliului « uniunii scriitorilor din românia » şi al « grazer autorenversammlung » din austria.
Poeme din volumul de versuri "să facem un copil", Editura Paralela 45, Bucureşti, 2003.
să facem un copil
plămădit din
săruturile noastre
să se nască
precum o îngemanare a
pământului cu
cerul
să facem un copil
prăbuşindu-se din
întindere
proaspăt născut din
calea străbătută de noi
pe coada unei
comete
să facem un copil din
pământ
mustind de seva
iubirii noastre
să facem un copil trecut
prin trupul tău
copilul fie
cuvântul
rostit de buzele tale
căutând buzele mele
în faptul serii
copilul fie
gândul meu
aşezat pe lumina
ochilor tăi
până prinde corp
să facem un copil
din trecerea timpului
din rostirea cuvintelor
din respiraţia ta
pierdută în
fericire
să facem un copil
şi distanţele n-o să
mai existe
căci spaţiul vom fi
noi
să facem un copil
şi să ştergem din memorie
timpul
să trăim până ne atinge
sfârşitul
după ce stelele
au murit uitate
de căldură
explodând una după
alta
lăsând depărtarea
goală
să facem un copil
fără de
mărgini
iar moartea să i se
închine
precum unui zeu
să facem un copil
şi să-i dăm sângele nostru
ca să ardă în fiecare
dimineaţă
odată cu soarele
roşu
până trupul lui
există în
rază
şi se întoarce
într-un târziu
în lumină
mersul tău
felină
ferindu-se
fugind
de oameni
mersul tău
pândind încordarea
timpului
mersul tău
desfăcând munţii
în stânci şi ape
coborându-le culmile
la ţărm de mare
mersul tău
ascuţindu-şi paşii
de întuneric
până devin cuţite
mersul tău
înghetat în
gest
surprins în unduirea
corpului
lăsându-se pradă
înaintării
mersul tău
cu ghearele lui
despică din spaţiu
ritmul
la noapte eşti mască africană
dansezi cu întunericul pe
trupul meu
părul tău învârteste
peisajul îmbracat în mărgele
topite de foc
scânteile din chipul tău
curbează noaptea
până se loveşte
de pietre
glasul tău spulberă
aerul în fărâme de
culoare
dezbrăcată în faţa lunii pline
eşti ritualul iubirii
ridicând pământul
într-o privire
până atinge
buzele pământului
sudoarea îti încovoaie
trupul de abanos
ochii tăi scânteiază de dorinţă
se întind pe pieptul meu
mâinile tale
coboară
felin
pe pielea mea
şi îmi devoră inima
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu