Despre dragostea de-a-ndoaselea

Andrei Velea, membru simpatizant "Noduri și Semne", a descoperit o nouă jucărie a scrisului- proza scurtă. Ca atare, vinerea trecută ne-a citit un text de dragoste masculină cu o intrigă susținută de "nenorocitul" (titlul textului) care, din gelozie, dă în vileag sau șantajează iubiții săi căsătoriți. Autorul își cunoaște bine personajele și, dus de val în subiect, aproape că le reglează în minte până și respirația. S-a folosit de o voce narativă care mai uită că lucrurile se definesc și singure- un cuvânt, un moment, departe de o regie pusă la punct, așa cum "briza Dunării ridica luna din spatele munților Dobrogei folosind un sistem complicat de scripeți"(A.Velea).

Simpatizații săi colegi de cenaclu i-au spus că "dialogurile curg firesc, un text cursiv fără exagerări stilistice, subiect dintr-o nișă care s-a abordat mai puțin" (Victor Cilincă), "o formidabilă farsă, o proză prea terminată. Velea poate face mare sfârâială în poezia cântată la pian, la oboi, la liră în niciun caz" (Ion Zimbru), "un exercițiu prozastic reușit, descrie cu ușurință și nu uită că este poet" (Valeriu Valegvi),"are doar cursivitate fără profunzime, un text gol, schematic, scriere după rețetă" (Cristina Dobreanu),“ are inserții de atmosferă, i-a ieșit un text simplist cu dialoguri dulcege” (Nicoleta Onofrei), "mi-a plăcut perspectiva narativă, subiect întânit des în scurt-metraje, nu spun că nu-i literatură" (Paul Berenștain),"proza creează tensiuni psihologice, poate nu chiar atât de mult pe cât și-ar fi dorit autorul"( Radu Dragomir),"text cutremurător, privit dintr-o anumită poziție, are chiar happy-end" (Gabi Ghimpu).

                                                                                   

                                                                                                                Simona Toma

Astăzi citește Sabina Penciu. Pentru că știți unde (la Viața Liberă) și când (pe la 18,00), vă așteptăm la cenaclu!