HAIDU ŞI NEHAIDU SAU DESPRE UN HIBRID DE CONJUNCTURĂ

(...) Marian e mândru de maşina şi de carnetul său, în plus carnetul indecent de mare compensează alte lipsuri de care el nu e în totalitate conştient. Asta îl face să se simtă bine. Mai bine se simte totuşi când strânge din dinţi apăsând pedala acceleraţiei până aproape de fund. Nu strânge de nervi, ci dintr-un fel de mândrie, un acces la o putere nebănuită. Toată imaginea din spatele parbrizului lat, de 1,89 m2, trece prin el prin fiecare por-rădăcină de păr-sinapsă. Puterea îl face să-şi strângă dinţii involuntar. (...).
(Adrian Haidu & co – Şoferul)

Un text hibrid rezultat în urma amestecului a două condeie – aşa cum însuşi autorul a ţinut să sublinieze (a fost scris, cică, împreună cu un prieten); prin aceasta, proza a câştigat rezistenţă – ca orice corcitură serioasă – dar se pare că a pierdut din acurateţea stilistică haidugeriană cu care am fost obişnuiţi; în orice caz, prin apetitul pentru detaliu, prin forţa descriptivismului şi prin fluenţă, textul s-a menţinut la înălţimea aşteptărilor, fiind bine recepţionat şi considerat chiar uşor accesibil – în ciuda acelei dezvoltări labirintice specifică lui Adrian Haidu.
„Un text echilibrat, dur, scris cu o mână sigură; o experianţă nedorită prinsă într-un spaţiu prea lung; paralelismul între cele două momente mi se pare reuşit, dar ar fi trebuit mai bine creionat prin renunţarea la subtilităţi; mi se pare realizat şi sub raport tensional şi stilistic; personajul este viabil, bine încadrat social; o dramă.” (Stela Iorga)
„Atent la fapte şi la personaje, reuşeşte să creioneze o poveste; nu mai pare dus de cuvinte şi nu mai este speculativ, divagant; finalul este reuşit, halucinant;.” (Cristina Dobreanu)
„Realizează un personaj profund individualizat care nu reuşeşte să mixtioneze cu lumea; prin inducerea a ceea ce nu se vede creează o bună interioritate; problema prozei sale mi se pare a fi criza de identitate.” (Nicoleta Onofrei)
„Un text mai reuşit în partea a doua; se vede că ştie să construiască; este cinetic şi actual; ar putea scrie şi scenarii de filme.” (Gelu Ghemiş)
„Pare o poveste ascunsă în altă poveste; un text deschis care lasă loc de interpretare.” (Gabriel Ghimpu)

Ion Avram

Vineri, la ora 18:00, la Viaţa Liberă, va citi Florin Buzdugan.