(...) vrând să vorbesc
despre mine vorbesc, de fapt, despre serile atârnate de crengi, despre toate
pisicile care veneau şi ne mâncau picioarele, aşa cum un copil mănâncă cireşe,
râzând de petele de pe corpul său.
vrând să vorbesc despre
tine, vorbesc de fapt de zilele în care picioarele mele făceau gropi
învârtindu-mă în cerc, lovind caldarâmul, aşa cum fac copiii când merg pe
marginea trotuarului,
vrând să vorbesc despre
noi nu vorbesc de fapt despre nimic.
este doar o poveste pe
care ne-o spunea bunicul seara, când în sobă focul trosnea, porcii dormeau în
coteţ, iar noi ne încălzeam unul pe altul acoperiţi de toate plăpumile în care
ne ascundeam.
vocea bunicului se auzea
de undeva de departe, tot mai încet, aşa cum strigă ecoul, la noi, în peşteri
„e cineva?”
nopţi îngheţate, în care
bunicul ne spunea poveşti, iar bunica ardea în sobă lemne, zâmbind.(...)
(Florin
Buzdugan – fără titlu)
„Texte profunde, vibrante, originale.” (Sabina Penciu)
„Universul poemelor se restrânge la un fond redus de
cuvinte.” (Simona Toma)
„Mai are de străbătut nişte drum pentru a fi original.”
(Tatiana Nona Ciofu)
„Este asaltat de o glorie efemeră şi crede că poate
păcăli poezia cu expresii de genul diapazon
care vibrează; să-şi revizuiască
atitudinea faţă de poezie!” (Ion Zimbru)
„Poezie în proză; cravaşează cuvintele; trăiri puse
frumos pe hârtie.” (Gelu Ghemiş)
„Un jurnal poetic de senzaţii şi trăiri imediate în care
alternează truismele cu imagini foarte sensibile - o sensibilitate ascuţită,
dar exprimările sunt inegale şi puţin preţioase; vrea să fie mai alambicat
decât trăirile însăşi; alternanţe de mici piscuri lirice şi detensionări
sintagmatice.” (Stela Iorga)
„Prea direct - să fie mai sugestiv!” (Violeta Bobe)
Ion Avram
Mâine, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Nona Tatiana Ciofu.
(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu