aglaya loveşte în pietre/ ele
sar/ multicolore din vârful pantofului/ ca bomboanele skittles// tot aşa/ când
se plictiseşte/ trage de capăt un nor/ îl rupe în două// îl legăm/ eşarfă la
ochi/ apoi pieptul se deschide// să ne uităm/ în noi/ firesc// ca la
bibelourile din vitrină// ca acum/ când pe dinăuntru/ socotesc pe degete/
rochia mea carusel prinsă la un colţ/ sunt doar o căptuşeală/ ea mă acoperă/ cu
poalele ei lungi/ îmi face bătături
(Simona Toma – singurătate pe băţ)
În textele prezentate – ca şi în viaţa sa, de altfel – Simona Toma pare a
se desprinde greu de copilărie, refuză maturizarea, se revoltă împotriva
rigorilor vieţii, a dramatismului acesteia. Se revoltă şi luptă cu halebarda
donchijotescă a jocului naivităţii sau, dacă vreţi, a naivităţii jocului.
ziua de azi e un/ pod cu umbre
albastre/ ce se roteşte/ peste oraşul/ ce-l mai trag/ după mine c-o sfoară, sau: tot aşa/ când se plictiseşte (aglaya)/ trage un capăt de nor/ îl rupe în două
Dar vitejia acestei posturi nu mai are suflul textelor sale de odinioară.
Tragismul unor ipostaze epice personale noi par a-i fi frânt halebarda, deşi
„versurile sale degajă o mare sensibilitate, sunt bine structurate şi au un
tragism teribil; uneori, cochetează cu descriptivismul pe tărâmuri lirice bine
conturate”, observă Stela Iorga. Anca Şerban Gaiu vede şi „o anume ciclicitate
sau o împăcare, o comuniune între personajul liric şi lume”, sau „blândeţea şi
rafinamentul unui spirit viu” – cum afirmă Violeta Bobe – „poemele sale
lipindu-se ca nişte abţibilduri de carapacea sufletului” (Sabina Penciu).
Nicoletei Onofrei, unele expresii, nu foarte multe, i se par că „sunt uşoare,
prea explicite şi scad din intensitatea poemelor, deşi întreţin nota de ludic -
dar, cu mici excepţii, textele au forţă”, Cristina Dobreanu o găseşte „cam
previzibilă, cu excepţia poemelor scurte, în spirit de haiku, care sunt
rotunde, realizate, complete şi exprimă un tandem între interiorul şi
exteriorul uman”.
Textele citite, cât şi unele dintre părerile exprimate în cenaclul Noduri şi Semne ne-au convins că Simona
Toma este pregătită pentru o carte de debut în poezie.
Ion Avram
Vineri, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Violeta Bobe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu