Fii puternic
Găseşte putererea în tine
Porneşte la drum mai departe
Îi iartă pe cei ce-au greşit
Ridică-te, nu sădi ură!
Te iartă pe tine, copilă,
Fii demnă, de toţi să ai milă!
Ajută-i, aceptă-i şi uită,
Ia-ţi viaţa în mâini şi te luptă!
Iubeşte-te tu cel mai mult
Du-ţi visele la împlinire
Tu aer respiri, a-nceput,
Să prindă contur o menire!
Acum te-ai convins, cei mai mulţi
Te văd cum vor ei, lasă-aşa,
Nimic să nu schimbi, nu-i de-ajuns,
Iubire, voinţă, un plâns!--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Viaţa la ţară
Cu suflet cald şi bun
Caut acum natura
Mă-ntorc smerit la ţară
Să aflu umblătura.
Unde-s livezi, câmpii,
Cele de altădat’?
Unde-s grânele mii
Şi aurul lăsat?
Găsesc suflet curat
Ce-n urmă am lăsat
Ai mei smeriţi bunici
De mult au răposat!
S-au dus, dragii de ei,
De câţiva anişori
Mult au mai suferit,
Şi mult ei au trudit!
Tot timpul cât au fost
Cu mâni bătătorite
Din zori şi până seara
În câmp îşi vedeau zarea!
Bunicii mei, săracii,
Ai noştri dragi străbuni,
Au pus clipă de clipă,
În glie tot şi bun!
Cu ochii arşi de soare,
Împovăraţi de vremi,
Ei s-au născut să moară,
Nicicând să nu-i blestemi!
Dar cât trăit-au ei
Totul era-nverzit
Natura, a lor mamă,
Cu ei a poposit!
Prefer o viaţă simplă
Ca la bunicii mei
Trăită cu căldură
La fel cum au fost ei!
Prin truda lor, săracii,
M-am putut naşte eu
Ş vreau pe mai departe
Să duc eu gândul lor!
Cu-atâta hărnicie
Nu-ţi pierde-a ta credinţă
Te duce doar voinţa
Acolo, sus, în vârf!
Cu atâta hărnicie
Şi bunătate multă
Avea ca să se nască
O minte ascuţită.
E mintea tuturor,
Poporului român
E meritul trudirii
Încă din vechi străbuni!
Să nu fim muritori
Şi nici oameni de rând
Căsuntem norocoşi
Pe ăst pământ şi sfânt!
Să fim încrezători,
Destinul nostru-i bun
Acum este momentul,
Uniţi să fim pe veci!
Vom fi o naţiune
Aşa cum ne-a fost dat
Asta din moşi strămoşi
Ne-a fost totul lăsat!
Trăiască lumea noastră
Români pe veci vom fi
Fii de tărani, cu trudă,
Pe veci vom dăinui!----------------------------------------------------------------------------------------------
Idiotul şi deşteptul
Idiotu-i idiot
Şi deşteptul e deştept
Dar cum ştii un idiot
Şi cum este un deştept?
Este simplu, după chip,
Recunoşti rapid, rapid,
Idiotul e pitic
Dar se crede prea voinic!
Doar deşteptu-i ‘nalt şi zvelt
Are corpul de atlet
Idiotu-i chiar peltic
Sâsâit, schimonosit!
Are ochiul ascuţit
Cu privire de cuţit
Idiotul, bată-l vina,
Are nasul cât cabina!
Nu-i uşor, ca idiot,
Urechi clăpauge port!
Aerul când îl respiră,
Mult venin înghit, din vină!
Par smeriţi şi chiar sfioşi
Dar sunt chiar periculoşi
Pot ucide din priviri
Pot răni prin amintiri!
Idiotul, arză-l focu’,
Umblă-a căuta norocu‘,
Vor totul să fie gata
Prin nemuncă vor răsplata!
Ei se plâng, se văicăresc,
Cu asta nu prididesc
Se vaită cât ţine ziua
Stărnesc milă, şi nu alta!
Vai, sărmanul, idiotul,
Cât este de necăjit
Este de compătimit
Eu la muncă îl trimit!
Pune mâna şi munceşte,
Nimeni azi nu mai cerşeşte!
Cum ar putea criza asta?
Hai la muncă, lasă asta!
Adună-ţi privirea strâmbă
Şi urmeză-l pe deştept
Fii ca el înalt şi zvelt
Şi harnic, dar şi poet!
Nu-ţi schimonosi privirea
Este timpul să te-ndrepţi
Ia model, urmează firea,
Şi-i iubeşte pe deştepţi!
Dragi deştepţi cu chip smerit
Fiţi aici bineveniţi
Armonie, frumuseţe,
Mumţumim că oferiţi!
Gândul vostru minunat
Frumuseţe a creat
Şi un suflet minunat
Iubirea a cultivat!
Iubiţi-i pe idioţi
Nimic nu-i întâmplător
Judecata de apoi
E răsplata tuturor!
Noi nu judecăm pe nimeni
Acum faptele vorbesc
Şi deştepţi, şi idioţi,
De acum ei se unesc!
Sunt doar oameni pe Pamânt
Lăsaţi cu discernământ
Bunul Dumnezeu a dat
Pamânt sfânt el ne-a lăsat!
Ne-a lăsat să stapânim
Nu doar idioţi să fim
Ne-a lăsat liber arbitru
Să iubim şi omul hâtru!
Cu iubire să discernem
Ascuţite minţi ce suntem
Fi-va omul pretutindeni
Buni, perfecţi, să fim asemeni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu